- Agenda Strategică, 2021: Cum ne putem racorda benefic, pe termen scurt/ mediu, la mari tendințe din Economie, din Digital?
- Daniel Metz: vize pentru nomazii digitali; programă educațională relevantă ; cultivarea limbilor străine ; comunități pentru pensionari vestici.
- dezvoltări extrase din discuția despre cum este posibilă o strategie de țară
1. vize pentru nomazii digitali
Suntem în mijlocul unei crize, care va duce la o realitate post-pandemică diferită.
Vedem în industria IT că trebuie să ne redesenăm, de urgență, modelele de business. Criza va conduce la schimbarea felului în care interacționăm atât cu angajații, cât și cu clienții noștri.
Sunt șanse formidabile acum pentru România. Această nouă realitate, în industria noastră, dar nu numai, a condus la dispariția unor bariere emoționale. Exista o barieră emoțională vizavi de estul mai îndepărtat al Europei – România. Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia erau mai aproape de ei – și prin cultură, și prin imagine. Prin aceste schimbări post-pandemice se deschid niște oportunități imense pentru noi, fiindcă trecem peste aceste granițe emoționale – ca și peste distanță, care era și ea o problemă.
Orice criză aduce și șanse, și riscuri. Există un risc mare în momentul de față, care nu se va generaliza, dar care poate să-ți afecteze 5-7% din volumul de business – ceea ce e foarte mult, în termeni de economie. Un număr tot mai mare de companii din toată lumea au început, prin social media, să contacteze direct specialiști din România și să contracteze proiecte direct cu ei. Acești specialiști erau angajați în companii din țară, care aveau proiecte mari, iar ei lucrau în aceste proiecte. Între timp, un număr semnificativ de oameni au devenit independenți, freelanceri – vorbim de conceptul de gig economy, pe care eu îl susțin. Există acum o relație directă între specialiștii din România, din Ucraina, și un client clasic din Elveția, din Germania – astfel încât nu mai e nevoie de aceste entități intermediare. Este o nișă formidabilă, care ar putea fi folosită de către statul român pentru a lărgi aria de activități pe care o putem accesa cu exporturile din ITC – al căror volum în PIB este acum mai mare decât al agriculturii. Era mai dificil până acum să lucrezi pentru clienți din State, din Australia. Acum există această oportunitate.
- În IT nu avem salariile din Germania, dar le avem la un nivel la care nu mai e un pont să pleci în Germania. Ești extras din mediul tău social – ceea ce este un preț foarte mare. Pe care tinerii nu mai vor să-l plătească. Pentru 500 de euro în plus nu mai merg să stau într-o garsonieră la Frankfurt, unde trebuie să vin cu metroul la serviciu, în loc să stau cu prietenii mei, în Cluj, în Brașov, în Sibiu, în Timișoara.
Sunt țări care au implementat rapid un concept de viză digitală, pentru freelanceri care vor să vină să lucreze din țara respectivă. Care să vină și să lucreze din, spre exemplu, Cluj, care e un oraș plăcut, din București șamd. Beneficiind de un anumit statut fiscal, de o viză în comunitatea europeană, pot să vină oameni de peste tot. Printr-un sistem bine gândit, validat, poți să atragi capital uman înalt calificat. Este o oportunitate, în primul rând pentru cine reușește să construiască un sistem de fiscalitate interesant pentru acești nomazi digitali. Spre exemplu, le poți crea un pachet care să includă și o asigurare medicală standard. Merg în România, cumpăr un tichet de nomad digital, am plătite toate taxele, am o asigurare medicală, transport gratuit în toată țara – stau în Brașov, cunosc și Transilvania, călatoresc. Am angajați care vin din vestul Europei și lucrează aici. Le place aici. În Cluj aveam toată vara o sumedenie de evenimente de talie internațională, era precum un concediu generalizat. Orașul era plin de tineri străini. Dacă ai un model inteligent, ei pot contribui la PIB-ul României, la impozitele adunate în România.
La noi au apărut prin presă astfel de informații, în timp ce alții l-au implementat deja. (notă: interviul a fost realizat în vara 2021; între timp s-au făcut pași în acest sens și în România)
2. programă educațională relevantă
Educația este o șansă enormă, chiar economic.
Prin educație am putea să generăm niște diferențe în competiția globală a talentelor. Vorbim despre un talents war în viitor. Avem șansa, dacă suntem inteligenți pragmatici, de a reorienta rapid sistemul de învățământ, încât lumea să vină la noi pentru că avem absolvenți de mare calitate. Ce înseamnă absolvenți de mare calitate? Discuția trebuie purtată de către cei care știu cum funcționează piețele, cum funcționează competiția și cum poți să te diferențiezi. Dacă discuția se poartă pe niște principii tradiționale, de etică și echitate socială, nu o să iasă ce are nevoie economia pentru a se bate cu celelalte națiuni din punctul ăsta de vedere. Trebuie să avem în vedere că acești absolvenți intră într-o competiție globală a talentelor, și să-i pregătim pentru această competiție.
Sigur că trebuie să știe și toate cutele din toate dealurile, sau toate bătăliile – dar nu știu dacă mai sunt relevante. Trebuie să ai și acele cunoștințe, dar poate nu la acel grad de detaliu care se cere acum. Iar spațiul câștigat astfel în programă să-l umplem cu materii care să-i facă pe absolvenții noștri mai competitivi la nivel global.
- E vorba despre copiii noștri. Ne dorim ca fiicele noastre, când termină facultatea să poată concura pe piață. Te doare sufletul când știi că copilul tău stă patru ani și tocește, și memorează, iar copilul de dincolo face deja proiecte, iar când termină facultatea acela ia job bun, iar al meu ia job cu 500 de euro mai puțin. De ce? Numai pentru că acel copil a fost pregătit de sistemul de învățământ pe temele care sunt relevante și nu pe temele care nu sunt relevante.
Am un curs de cultură antreprenorială la Babeș-Bolyai. N-ai cum să nu vii și cu partea teoretică. Dar e foarte important să le prezentăm și felul în care ei pot în mod concret să-și pornească o afacere și care sunt sursele de informare necesare. Există o serie de portaluri, la nivel global, în care poți să-ți verifici piața, șansele, care nu sunt cuprinse în niciun curs – nici în Germania. Pentru că lumea asta tradițională academică merge în trecut. E important să știe și teoria, dar să știe și care sunt aceste platforme de informații, și să facă proiecte cu ele la seminarii. Și atunci, un absolvent de științe economice sau de informatică, dacă vrea să-și pornească o afacere, știe unde este cel mai înalt nivel global de cunoaștere și să-și verifice conceptele în timp real.
- Într-o strategie de țara trebui făcut foarte clar: Ne pregătim absolvenții pentru competiția globală. Ce înseamnă competiția globală în medicină, în informatică, în construcții de mașini. Pentru aia îi pregătim. Nu pentru povești.
3. cultivarea învățării limbilor străine
Cum mai putem să remodelăm sistemul de învățământ pentru a deveni foarte atractivi?
Spre exemplu, noi suntem foarte atractivi pentru că, spre deosebire de colegii noștri de concern din Spania, Italia, copiii noștri, angajații noștri, toată lumea vorbește engleză. Acolo să vorbești o limbă străină e ceva nice to have. La noi limba engleză la un absolvent de liceu sau de facultate e un standard.
La Cluj, discutam cu un parlamentar german, avem un număr mare de grădinițe private în limbi străine. Foarte multe sunt în limba germană. Problema imensă e că în momentul în care se termină grădinița, la Colegiul George Coșbuc sunt doar două clase cu germana ca limbă maternă. Foarte puțini vor continua școala în limba germană. În ceilalți părinții au investit resurse degeaba. Copiii aceia ar trebui să aibă și ei șansa de a merge în continuare cu limba germană. De ce? Limba germană este un diferențiator extraordinar. Noi avem încă un potențial foarte mare, putem atrage foarte mulți clienți și proiecte datorită faptului că avem foarte mulți vorbitori de limbă germană – sau că mai avem încă. La colegii germane multe materii se fac în română. Pentru că nu există acele cadre didactice vorbitoare de limbă germană. Îi spuneam acelui parlamentar german: Dacă voi chiar credeți în zona asta, pentru voi este zero lei, zero bani, portokasse, să faceți un program și să trimiteți cadre didactice aici. Sunt patru-cinci licee puternice de limba germană în România și e păcat ca acolo să predai alte materii în limba română – te descalifici. Eu predau la Babeș-Bolyai, la științe economice în limba germană, la mate-info, tot în limba germană, la științe politice, în limba română – acolo unde pot predau în germană.
Asta e o mare oportunitate, de care ar trebui profitat. Alte țări ar profita. Noi, o dată avem limba engleză generalizată, pe urmă avem aceste grupuri sociale mari, nu doar în Cluj, în toată țara. Sunt școli unde se predă în spaniolă, în italiană – spaniolii sau italienii se uită ca la mașini străine. Cum de aveți așa ceva? Noi nu conștientizăm ce avem.
Vin foarte multe firme aici și în momentul în care le spui că știi germană, și engleză, ai job asigurat. IT-ul românesc beneficiază de avantajul acesta cu limbile străine. Imediat ai un diferențiator mare pe piețele internaționale. Ne putem proteja locurile de muncă în ITC în România, și nu mai suntem expuși concurenței regionale.
4. comunități pentru pensionari vestici
Avem și alte industrii, care pot beneficia de astfel de idei smart. Dacă ne referim la turism sau la agricultură doar în general, nu-i mare pont pentru cei de-afară. Intervine necesitatea abordării pro-active, smart.
Încă un exemplu. Am aflat, la Sibiu, că există niște investitori în imobiliare care creează o rețea de case de bătrâni, pentru pensionari din Vest care doresc să-și petreacă bătrânețile în Transilvania – pe care o consideră un refugiu sănătos. Vor să construiască o rețea de asemenea stabilimente, în care să existe servicii medicale, hrană bio.
Este o oportunitate foarte mare, pentru că populația Europei îmbătrânește. Toate țările vestice au probleme grave cu funcționarea acestor cămine de bătrâni, pentru că nu au personal. În Germania au personal din Est, nevorbitor de germană. Aici avem personal vorbitor de germană.
Acei investitori vor să construiască de la zero, ceea ce e bine și pentru industria construcțiilor. Le poți spune: Ai varianta să construiești. Sau te pot ajuta să ai acces la clădiri existente. Sau găsești case de cumpărat la țară.
Trebuie doar să aduci toate aceste elemente la un loc și să faci o ofertă imbatabilă. Faci niște clinici, dintr-odată nu mai pleacă medicii, îngrijitorii rămân aici, taxele rămân aici. Faci hoteluri de jur împrejur, pentru cei care vin să-și viziteze bătrânii. Încă nu există o ofertă de genul ăsta.
Ar începe să apară comunități, ca în sudul Franței sau în Spania, unde sunt comunități de nemți, cu post de radio, revistă. Sau cum e în Cipru, unde a apărut și o mare comunitate de pensionari britanici, pentru că sunt acolo militari britanici, vremea e bună.
Am putea veni și cu alte asemenea exemple. Ar trebui scanate – și ar putea curge în acea strategie de țară, pe linie economică.
Daniel Metz este Președinte al Bordului Executiv al NTT DATA Romania. În 2018, a devenit Doctor în Management în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde este și cadru didactic asociat.