Agenda Strategică, 2020: Care sunt 3 cele mai pregnante mega-tendințe din Inovație care privesc și România pe termen scurt / mediu?
Nicolae Zamfir:
- educația stem, energie din surse regenerabile și sustenabile – și noi antreprenori în tehnologii avansate
Provocarea cea mai însemnată pentru un om de știință în materie de predicții cu privire la evoluțiile științei, tehnologiei și inovării este de a stabili criterii de selectare și prioritizare a tendințelor.
Evoluțiile la nivel regional și național sunt strâns dependente de mega-tendințele globale, care vor afecta sau afectează deja știința, tehnologia și inovarea, identificate de organisme și organizații internaționale (e.g. OECD, EU etc.), primele apte să ofere soluții la respectivele provocări. Spre exemplu, OECD prezenta recent opt mega-tendințe: Demografia, Resursele naturale și energia, Mediul și schimbările climatice, Globalizarea, Rolul guvernelor, Economia, locurile de muncă și productivitatea, Societatea, Sănătatea, inegalitățile și calitatea vieții.
În ceea ce privește evoluțiile tehnologiei, criteriile sugerate de comunitatea științifică în predicția lor țin de soluțiile care se întrevăd ca rezultat al științei, al cercetărilor fundamentale, prin respectarea legilor fizicii în demonstrarea conceptului și a funcționalității lor.
Inovarea este în principal apanajul sectorului privat, care poate fi influențat atât de evoluțiile științei și tehnologiei, cât și de condițiile de piață, determinate de cerințele consumatorilor, ca și de intervenția publică în piața respectivă.
Din aceste enunțuri este evident că pentru un om de știință este inconfortabil să facă predicții asupra unui domeniu guvernat de alți actori. Voi încerca, totuși, să reduc din acest disconfort introducând ca ipoteze ale demersului speranța ca pe termen scurt în România să fie introdusă și consolidată buna guvernanță, iar piața românească să devină mai educată și mai informată.
Demografia
În condițiile în care populația lumii este într-o continuă creștere, România este puternic afectată de fenomenul de îmbătrânire a populației, caracteristic, de altfel, și celorlalte țări din regiune, ca și țărilor din OECD – distinctă și îngrijorătoare fiind însă adâncirea fenomenului de emigrație a tinerilor foarte educați și a forței de muncă tinere.
Răspunzând acestei provocări, prima predicție este una care ține de rolul guvernelor și de inovarea socială:
- Creșterea economică reală în România se va produce prin stimularea circulației și mobilității, absorbției și retenției forței de muncă înalt calificate, și renunțarea, gradual, la atractivitatea datorată costului scăzut al muncii;
- Investițiile României în educație și cercetare-dezvoltare vor crește, în principal pentru acoperirea cererilor din mediul privat pentru specialiști în domeniile STEM și a cererii de date și informații pentru decizii informate, în toate sectoarele vieții economice și sociale, ca și ale sectorului guvernamental.
Resursele naturale și energia
Acumulările de rezultate și bune practici, de date, informații și tehnologii disponibile, ale sistemului CDI din România ultimei decade își vor găsi locul și aplicabilitatea în monitorizarea, managementul și eficienta utilizare a resurselor:
- Tehnologiile nucleare și satelitare vor pătrunde masiv în agricultură și energie drept componente importante ale sistemului de management al resurselor bazat pe Internetul viitorului (e.g. utilizarea resursei de apă, starea culturilor, gradul de afectare în caz de calamități, inundații, contaminarea solului, gradul de utilizare a combustibilului nuclear);
- Managementul sistemului energetic, producerea și stocarea energiei se vor reorienta către tehnologiile, materialele și metodele avansate pentru asigurarea necesarului de energie utilizând tot mai mult resurse regenerabile (eolian, solar, apă) și sustenabile (nuclear, biomasă).
Economia, locurile de muncă și productivitate
- Tehnologiile digitale și manufacturarea avansată vor fi bazele noilor industrii care se dezvoltă sau se localizează în România. Domeniile bine reprezentate în cercetarea românească privind noi materiale, fotonică, tehnologii și aplicații ale internetului lucrurilor vor difuza în mediul economic prin apariția unei noi generații de antreprenori.
Nicolae Zamfir este fizician, membru al Academiei Române. A fost director general al Institutului de Cercetare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN-HH) – și coordonator al proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), „Laserul de la Măgurele”.