bibliotecă

lucrări recente relevante pentru temele de interes

Fareed Zakaria : 10 lecții pentru o lume postpandemică – Polirom, 2021

  • Analiza porneşte de la premisa că asistăm la unul dintre acele rare momente în care istoria îşi accelerează ritmul şi că această criză ce a afectat toate aspectele vieţii umane va reconfigura într-o măsură semnificativă lumea. Cele 10 „lecţii” care compun cartea acoperă toate domeniile, în primul rînd politica, dar şi tehnologia, economia ori viaţa noastră socială. Autorul argumentează că vom fi nevoiţi să ne reconsiderăm opiniile despre ceea ce înseamnă o guvernare eficientă, că, foarte probabil, domenii precum sănătatea şi educaţia vor ieşi de sub dominaţia absolută a pieţei, că globalizarea va căpăta un nou statut, mult mai ambiguu, şi că vor avea loc o creştere a autorităţii experţilor, dar şi o accentuare a inegalităţilor.

Edgar Morin : O nouă cale. Lecțiile coronavirusului – Curtea Veche, 2021

  • Edgar Morin, filozof și sociolog francez născut în perioada gripei spaniole, consideră că trecem printr-o criză care, departe de a fi întâmplătoare, constituie apogeul brutal al degradărilor multiple ale biosferei și antroposferei, cauzate de o sete necontrolată de profit.
  • Textul său este deopotrivă eseu critic, testament intelectual și manifest socio-cultural, condimentat autobiografic și poetic. Structurând într-o serie de idei esențiale principalele lecții și provocări ale prezentului, el propune câteva soluții organizate în ceea ce s-ar putea numi o utopie concretă, pentru un viitor despre care Edgar Morin este conștient că nu îi mai aparține.

Klaus Schwab, Thierry Malleret : COVID-19: The Great Reset – Forum Publishing, 2020

Christiana Figueres, Tom Rivett‑Carnac : Noi alegem viitorul. Cum vom supraviețui crizei climatice – Lifestyle, 2021

  • „Una dintre cele mai mobilizatoare cărţi pe care le-am citit vreodată.” – Yuval Noah Harari
  • Christiana Figueres a fost secretară executivă ONU pentru schimbarea climatică în perioada 2010 – 2016 și artizană și promotoare a Acordului de la Paris din 2015, cel mai important acord privind clima din istorie.
  • Tom Rivett‑Carnac a fost strateg politic principal al Acordului de la Paris.
  • Împreună au fondat Global Optimism, o organizaţie care își propune să aducă schimbări ecologice și sociale. Christiana Figueres și Tom Rivett‑Carnac sunt și gazdele podcastului Outrage and Optimism. Pot fi urmăriți pe Twitter la @CFigueres și @tomcarnac sau pe site-ul globaloptimism.com

Theo Priestley and Bronwyn Williams : The Future Starts Now: Expert Insights into the Future of Business, Technology and Society – Bloomsbury, 2021

  • The Future Starts Now looks toward the various innovations and technologies that may shape our future. Authors Theo Priestley and Bronwyn Williams have brought together the world’s leading futurists to articulate and clarify the current trajectories in technology, economics, politics and business.
  • This is a comprehensive history of tomorrow, exploring groundbreaking topics such as AI, privacy, education and the future of work. While the guidance, insight and predictions are fascinating for anyone curious about what the future may hold, the book also functions as an invaluable guide for business professionals looking to steer their career or their organization with foresight and confidence.

Paul Dobrescu : Dragonii dezvoltării. Revine istoria pe supercontinentul euroasiatic? – comunicare.ro, 2020

  • Dezvoltarea – miezul lucrării de faţă – exprimă limpede ceea ce vrea să facă un popor cu el însuşi.
  • Ceea ce marchează profund dezvoltarea în zilele noastre este revoluţia digitală. Cursa dezvoltării ia forma unei curse tehnologice. Atât de încordată, încât un Război Rece Tehnologic pare iminent. Când vorbim despre IA, despre biotehnologii etc., pare că vorbim doar despre tehnologie; în realitate, vorbim despre structurile sociale care manageriază tehnologia. Evoluţia tehnologiei reprezintă „nota” acordată societăţii în care funcţionează.
  • Mişcarea tectonică declanşată de noua tehnologie este puternic resimţită pe supracontinentul euroasiatic. Ea a favorizat ridicarea masivă a Asiei. În întreaga perioadă modernă, Europa a fecundat Asia şi a propulsat-o pe traseele modernităţii. Astăzi, pare că Asia se revarsă asupra Europei, cu puterea şi dinamismul ei. Freamătul de pe întinderea Eurasiei este cea mai importantă mişcare geopolitică a zilelor noastre.
  • Unde se plasează România în acest val de transformări? Concluzia lucrării nu este neapărat una optimistă. Ţara noastră este decuplată, acaparată de lupte şi dispute interne, fără a observa că pierde contactul cu tumultul dezvoltării contemporane.

Marius Stoian, Magor Csibi, Grațian Mihăilescu (editori) : Calitatea Vieții. Tehnologie și retroumanism – Club România, 2020

Olivia Toderean; Sergiu Celac; George Scutaru (editori) : Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie? – Curtea Veche, 2020

Antonia Colibășanu : Geopolitică și geoeconomie contemporană – Tritonic, 2020

Mauro Guillén : 2030. Cum vor afecta si vor remodela viitorul actualele tendinte majore – Litera, 2021 (2020)

  • Singura posibilitate reală de a înțelege transformările – și impactul lor – este să gândim lateral, să abordăm problemele creativ și din perspective noi. În loc să ne concentrăm pe o singură tendință – de pildă, schimbările climatice sau ascensiunea regimurilor nonliberale –, autorul ne încurajează să ne gândim la interacțiunea dinamică dintre aceste forțe care converg într-un punct critic unic – 2030 –, punctul din care nu ne mai putem întoarce.

Ian Goldin, Robert Mugga : Terra Incognita: 100 Maps to Survive the Next 100 Years – Penguin, 2020

Ian Bremmer : NOI versus EI – Corint, 2021 (2018)

  • prefață / introducere
  • „Cartea aceasta este despre urmări. Atunci când ființele umane se simt amenințate, identificăm pericolul și căutăm aliați. Folosim inamicul, real sau imaginar, spre a ralia prieteni de partea noastră. Cartea aceasta este despre schimbările politice, economice și tehnologice care se petrec în lume și despre divizările accentuate pe care le vor crea ele între viitoarele valuri de câștigători și perdanți. Este despre modalitățile în care oamenii vor defini aceste amenințări drept lupte pentru supraviețuire care învrăjbesc felurite versiuni de «noi» cu felurite forme de «ei». Este despre zidurile pe care guvernele le vor construi spre a-i apăra pe cei dinăuntru de cei din afară și statul de poporul său. Și este despre ceea ce putem face noi în această privință.” – Ian Bremmer

Jamie Susskind : Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea – Corint, 2019 (2018)

Hannah Fry : Hello, world! Revoluția informatică și viitorul omenirii – Corint, 2019 (2018)

David J. Rothkopf : Întrebările de mâine – Black Button Books, 2021 (2017)

  • Suntem în pragul unei revoluții. Schimbările viitoare vor pune sub semnul întrebării și vor modifica concepte fundamentale, precum identitatea națională, drepturile omului, banii și piețele. În acest moment pivot, complicat, care sunt marile întrebări pe care trebuie să le punem pentru a merge înainte?

Heinrich Geiselberger (coord.) : Marea regresie: de ce trăim un moment istoric – ART, 2017

  • „Această carte își propune să preia discuția despre globalizare din anii ‘90 ai secolului trecut și s-o ducă mai departe. Cercetători și intelectuali publici își exprimă aici părerea asupra unor întrebări presante. Cum am ajuns în această situație? Unde o să fim în cinci, zece sau douăzeci de ani? Cum poate fi oprită și inversată această regresie globală? Confruntați cu o ligă internațională a naționaliștilor, cartea e o încercare de a stabili o sferă publică transnațională, pe trei niveluri: primul, cel al autorilor și al autoarelor, urmat de nivelul fenomenelor discutate, al treilea fiind nivelul distribuției – cartea apare simultan în mai multe țări” – Heinrich Geiselberger

Daniel Franklin : Megatech. Technology in 2050 – Economist Books, 2017

  • The book invites us on a journey to the future, contemplating of how far and where technology might take us.  top scientists, industry leaders, innovation academics, science-fiction writers and Economist journalists examine what the impact of technology might be in 2050 and consider the policies we might need, both to make the most of the opportunities ahead and to tackle the environmental, economic and social challenges in prospect. 

Alec Ross : Industriile viitorului. Omul și evoluția economică în era digitală – Corint, 2020 (2016)

Martin Ford : Ascensiunea roboților. Tehnologia și viitorul fără joburi – Corint, 2019 (2015)

  • prefață / introducere
  • Care vor fi slujbele viitorului? Cine le va deține? Ce trebuie să studieze elevii de azi pentru a putea fi angajați peste un deceniu sau două? Iată doar câteva dintre întrebările la care încearcă să dea răspunsuri Martin Ford, antreprenorul din Silicon Valley și specialistul în ingineria calculatoarelor, care afirmă că, pe măsură ce tehnologia va progresa într-un ritm tot mai accelerat, iar mașinile vor deveni autonome, din ce în ce mai puțini oameni vor mai fi utili economiei. și, cum deja inteligența artificială (IA) a început să ocupe multe dintre „joburile bune”, râvnite și considerate cândva imposibil de automatizat (precum acelea de asistent al unui avocat, programator, radiolog, funcționar sau chiar ziarist), previziunile lui Ford, deși sumbre, devin tot mai plauzibile cu fiecare zi care trece.