Bogdan Murgescu – following

Bogdan Murgescu este profesor la Facultatea de Istorie și prorector al Universității din București.

Cartea sa cea mai cunoscută, multiplu premiată și citată, este România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010) (Iaşi, Polirom, 2010).

Bogdan Murgescu: industria grea a lui Ceaușescu și falimentul României din 1981 – colecționarul de istorie, 21.03.24

  • Cât de performantă a fost industria grea construită de Ceaușescu? Ce și cât exporta România? Erau pe profit industria petrochimică și metalurgică?
  • Cum s-a ajuns în anii 80, după trei decenii de pace, ca în România să se reintroducă rațiile alimentare? A fost bună decizia ca România să plătească anticipat datoriile făcute de Ceaușescu? Ce economii s-au realizat prin tăierea curentului electric și a căldurii iarna, în casele românilor?
  • Când și de ce a pierdut economia socialistă competiția cu cea capitalistă? Cum a fost posibil ca România să iasă din comunism cu un decalaj mai mare față de Europa decât atunci când intrase?

Testele PISA 2022 – câteva elemente de diagnostic (II) – comunitatealiberala.ro, 19.06.24

Testele PISA 2022, câteva elemente de diagnostic – comunitatealiberala.ro, 12.03.24

Ucraina ar avea ce învăța din beneficiile aderarii României la UE. Bogdan Murgescu: “Economia și lupta anticorupție, principalele exemple de urmat” – RFI, 4.10.23

  • Poate fi surprinzătoare analiza Bloomberg în condițiile în care tot auzim despre “dezastrul celor 33 de ani” care au trecut în România de la Revoluție? Care este realitatea?
  • Este departe de a fi un dezastru, chiar dacă nu totul este așa cum am visat noi când am ieșit în stradă ca să îl înlăturăm pe Ceaușescu și regimul lui. Per total, perioada de după 1989 a cunoscut diverse faze și economice și politice. Din punct de vedere economic a fost o criză de tranziție care a fost destul de complicată și a ocupat cea mai mare parte a anilor 1990. Dar, din anul 2000 încoace progresul economic al României a fost semnificativ. El s-a desfășurat în mare măsură mai întâi sub semnul negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană și apoi al apartenenței la Uniunea Europeană, care a determinat masive restructurări ale economiei, eficientizării și care, de asemenea, ne-a dat acces la o piață a bunurilor, la o piață financiară și la o piață a circulației forței de muncă.
  • În analiza Bloomberg se spune că aderarea României la Uniunea Europeană oferă lecții care pot ajuta Kievul. Care sunt asemănările structurale între România și Ucraina?
  • Pot fi mai multe capitole. Unul ține de toate regulile de funcționare a economiei și până la urmă, deschiderea accesului la economie pentru trusturile internaționale, cele mai multe venind din Uniunea Europeană. Acest lucru este important pentru buna funcționare a economiei, dar și pentru capacitatea de reformă generală din țară. Al doilea aspect, unde este de învățat și din succesele României, dar și din eșecurile acesteia, din imperfecțiunile României, este problema luptei anticorupție și a instaurării statului de drept. Aici s-au făcut multe lucruri bune în faza de pre aderare sau imediat după aderare. Au existat și rezistențe, care sunt complicate. Trebuie văzut în continuare cum merge situația și în România. Suntem într-un proces care nu este univoc închis sau deschis.

pagină în construcție

Nevoia de asanare a funcționării institutiilor publice – contributors, 9.01.21

Idei în Agora cu profesorul Bogdan Murgescu – 14.01.20

Dialog Bogdan Murgescu – Sorin Antohi despre convergența României cu Europa, pe durata lungă – de la Evul Mediu la Uniunea Europeană

  • Sorin Antohi: „În România, constatarea spontană a oricărui neajuns sau eșec s-a transformat de-a lungul secolelor, prin repetiție și (cel puțin aparentă) confirmare empirică, în filozofie vernaculară a istoriei: <<Ca la noi, la nimenea!>>. Stigmatul etnic sau confesional, ura-de-sine, excepționalismul negativ și altele asemenea au devenit, uneori atingând paroxismul și generând teorii ori metafizici, expresii culturale recurente, formative, chiar constitutive. Aceste forme ale fixației noastre naționale asupra comparațiilor dezavantajoase (cu alții, chiar intuitiv mai prejos decât noi; cu noi înșine în conjuncturi considerate mai faste) au fost insuficient contrabalansate de analize serioase, fiindcă la noi istoria critică și științele sociale au fost și au rămas mai puțin cunoscute și infinit mai puțin persuasive decât perorațiile narcisismului colectiv.
  • Bogdan Murgescu a propus în toate publicațiile sale, care acoperă o durată lungă (de pe la 600 până azi) și o tematică interdisciplinară, o reflecție sistematică și comparativă asupra trăsăturilor structurale și evoluțiilor istorice ale spațiului românesc în context european. Dialogul nostru va porni de la această tematică și o va urmări în special pe parcursul ultimului secol”.

câteva idei:

  • statul român a fost deseori generator de subdezvoltare – ca instituție extractivă
  • fereastra de oportunitate încă există, dar nu pentru mult timp – când vom rămâne mai puțini, când raportul dintre generații va fi diferit, convergența va fi mai dificilă
  • există resurse sociale pentru asanare – diaspora este o resursă
  • există în lume exemple de bune practici, pentru progrese implementabile – “păcăliți de cei care ne îndeamnă să nu facem nimic”
  • de făcut: identificarea tendințelor pe care le poți instrumentaliza benefic – prin obiective de etapă

De ce-l votez ca rector pe Marian Preda. Scrisoare deschisă către membrii comunității academice a Universității din București – contributors, 8.12.19

România înapoiată: “Grânarul Europei”, asuprirea străină ne-a oprit dezvoltarea, Ceaușescu reformatorul – hotnews, 28.02.18

Bogdan Murgescu, istoric: Perioada în care România a recuperat cel mai mult din decalajele economice faţă de Vest a fost 2000-2018 – ZF, 13.12.18

România şi Europa acumularea decalajelor economice – RFI, 23.10.11

Bogdan Murgescu este profesor la Facultatea de Istorie și prorector al Universității din București.

  • Licențiat în istorie-filosofie (1986) și doctor în istorie (1995), a fost bursier Roman Herzog al Fundaţiei „Alexander von Humboldt” la Freie Universität Berlin din Germania (1998-2000) și visiting professor la University of Pittsburgh (2002) și Central European University, Budapesta (2004). În anii 2011-2019 a fost, pentru două mandate, președinte al Societății de Științe Istorice din România, iar ulterior președinte de onoare al acestei societăți.
  • Cercetările sale vizează istoria economică și socială, istoria învățământului superior și rolul său în acumularea capitalului uman, metodologia cercetării istorice, istoria regimurilor comuniste și a tranziției post-comuniste. A participat și coordonat mai multe proiecte naționale și internaționale de cercetare și educație civică și a publicat până la această dată 5 cărți de autor și un mare număr de studii în reviste și volume colective, în țară și în străinătate.

Cartea sa cea mai cunoscută, multiplu premiată și citată, este România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010) (Iaşi, Polirom, 2010).

  • Pentru volumul Circulaţia monetară în Ţările Române în secolul al XVI-lea (1996), bazat pe teza de doctorat, i-a fost decernat Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române.
  • Alte cărți de autor: Istorie românească – istorie universală (600-1800) (1994); A fi istoric în anul 2000 (2000); Țările Române între Imperiul Otoman și Europa creștină (2012). Împreună cu Andrei Florin Sora a coordonat volumul România Mare votează. Alegerile parlamentare din 1919 „la firul ierbii” (Iaşi, Polirom, 2019).