following – Daniel Dăianu

Daniel Dăianu: PIB-ul în pandemie: o relevanţă informaţională diminuată? – zf, 3.1.22



2021

Daniel Dăianu: PIB-ul în pandemie: o relevanţă informaţională diminuată? – zf, 3.1.22



2021


Daniel Dăianu: Urmează o iarnă foarte dificilă sanitar, economic, social / Criza sanitară gestionată jalnic, un sistem educațional bulversat mai mult decât era cazul, au indicat că împăratul autohton nu prea are straie… o societate zdrențuită – hotnews, 8.11


Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, despre “năstrușniciile” ministrului de Finanțe și soluțiile pentru prețurile la energie. “Va fi o iarnă a suferinței în România” – Ioana Dogioiu, spotmedia, 14.10

  • Nu am creat rezervele strategice. În 2020 când piața era supraaprovizionată cu țiței și gaz natural din cauza lockdown, s-a ajuns ca cei care vindeau plăteau ca altcineva să cumpere și să stocheze. Am trecut din supraaprovizionare, la subaprovizionare. Și deja se vorbește despre o perioadă a rarității.
  • Una este să vorbim despre impactul pe termen lung al necesității de a înverzi economiile, încurajarea producției de energie curată, alta sunt vremurile de război de acum, când trebuie să recurgem la tot ce putem pentru a aproviziona mai bine cetățenii.
  • 2021 e tot complicat, avem o redresare economică inegală care nu se vede în puterea de cumpărare. Sunt sectoare încă năucite și care vor fi lovite și în 2022, pentru că am gestionat foarte rău pandemia.
  • 2022 ar putea să fie și într-un scenariu pozitiv, dacă va crește rata de vaccinare și vom depăși creșterea teribilă a prețului la energie. Scenariul mai probabil va însemna însă tot inflație ridicată, ceea ce depinde și de apariția unei spirale năucitoare între salarii și mișcarea prețurilor.
  • Ne-ar putea ajuta agricultura, anul e excepțional, dar noi exportăm mult și nu prelucrăm. Nu avem discuții de profunzime despre felul în care valorificăm materia primă. La fel de grav e și cu resursele naturale. Avem contracte pe termen lung și exportăm energie ieftină, dar ne aprovizionăm scump de pe piața liberă.
  • Principial eu sunt de acord cu creșterea salariului minim, pentru că avem multă muncă la negru, dar și exod al forței de muncă. Nici mediul de afaceri nu se opune în principiu. Ele reclamă un dialog, pe buna dreptate.
  • În ceea ce privește zero impozite și taxe pe salariul minim este de discutat. Nu se poate renunța la orice impunere fiscală. Sunt foarte mulți cetățeni plătiți cu salariul minim și impactul ar fi foarte mare asupra bugetului.
  • L-am auzit pe demisul ministru al Finanțelor vorbind despre plafonarea contribuției de sănătate. Asta e o năstrușnicie. Este o teză descalificantă și din punctul de vedere al analizei economice, dar nu ține seama nici de principiul solidarității, de morală. Dacă nu vom ieși din tranșeele ideologice, efectul va fi o populație care nu va mai participa la viață politică, nu va mai da doi bani pe liderii politici și va disprețui democrația. Fiecare va fi în legea lui.
  • Eu sunt adeptul impozitării progresive, care nu e de stânga sau de dreapta, ci o trăsătură de bază a regimului fiscal prototip în UE. Au avut cote unice țările cu instituții mai slabe, incapabile să colecteze. A fost și o componentă ideologică. Nu degeaba a fost acceptată cota de 15% care să impoziteze multinaționalele care își bat joc de state în ani atât de grei pentru cetățeni. Acest acord înseamnă că guvernele au devenit socialiste?

Evenimente extreme și activitatea economică. Schimbarea climatică poate destabiliza profund bugetele publice – Daniel Dăianu, contributors, 20.09

  • Cresterea preturilor la energie (urmare a taxei pe carbon), cel putin in faza de tranzitie catre energia curata si ieftina, are efecte distributionale importante si trebuie sa fie avute in vedere; persoanele/grupurile care pierd mult in aceasta tranzitie trebuie sa fie compensate, ceea ce, din nou, are implicatii pentru bugetele publice, pentru viata sociala si politica. Si schimbarea modului de a obtine hrana si compozitia acesteia va avea implicatii majore de ordin economic si social.
  • Este de presupus ca schimbarile climatice si alte socuri adverse puternice vor obliga la modificari in regimurile fiscale, astfel incat sa fie mentinuta homeostaza sistemelor economice/sociale. Schimbarile preconizate privind impozitarea companiilor mari care practica arbitraj de jurisdictie fiscala este un indiciu major in acest sens.
  • Impactul asupra bugetelor publice ar trebui sa includa si cheltuieli de “damage control” cand se produc evenimente extreme, inclusiv dezastre naturale. Adica, la cele 2% din PIB cheltuieli anuale de preventie, de trecere la o alta traiectorie de evolutie a PIB, care sa tina cont de atenuarea in viitor a impactului, se adauga cat costa sa se amortizeze socul unor evenimente extreme, ce ar implica constituirea unor rezerve financiare importante de catre autoritatile publice.




Viitorul Europei (Uniunii): Vox civitas contează mult, dar nu rezolvă totul – Daniel Dăianu, spotmedia, 27.05


Daniel Dăianu: Creșterea economică poate urca undeva între 6-7% / Intrarea în zona euro ar putea avea loc în 2028-2029 – hotnews, 19.05


Scandalul din fotbalul european („Superliga“) şi o bulă speculativă puţin comentată! – adevarul, 26.04


Daniel Dăianu: Sistemul fiscal român este profund inechitabil. Cei care ne dau lecții cum să fie un regim optim ar fi bine să ne ajute să combatem profit-shifting-ul masiv – Hotnews, 12.04

  • Am crescut în mod prea rapid venituri personale în sectorul public mărind deficitul structural, deși trebuie spus că salariile personalului medical trebuiau crescute în mod substanțial pentru a atenua hemoragia de capital uman.
  • Trebuie regândit sistemul fiscal, care implică lărgirea bazei de impozitare, eliminarea de portițe (loopholes) și, eventual, modificarea unor cote/impozite.
  • Dacă vrem să reziste democrația, să fie atenuate tentații autoritariste, iliberale în societățile noastre, trebuie să căutăm ca sistemul economic să fie cât mai echitabil și aceasta trebuie să se vadă și în regimul fiscal
  • Conformarea voluntară este un deziderat mai degrabă, decât mecanism în sine eficace.

Responsabili şi iresponsabili în pandemie – contributors, 29.03


Schimbarea de clima si spectrul “civilizatiilor hidraulice” – contributors, 18.03


Democrația este pentru noi, nu în ceruri! – contributors, 11.02

  • O alta functionare a capitalismului este necesara pentru a salva democratia. Cei care vorbesc despre capitalism in termeni generici tot invocand apostoli ai pietelor neinfranate nu au simtul istoriei si ignora realitatea; capitalismul a evoluat de-a lungul timpului, reveleaza diferente majore chiar intre tari dezvoltate. Nu avem nevoie de un capitalism de secolul XIX, de obtuzitati care resping rolul statului in societate (economie), care nu inteleg ca, pentru ca democratia sa reziste, sistemul trebuie sa functioneze in beneficiul majoritatii cetatenilor. Chiar functionarea Contractului Social, aplicarea legilor, au nevoie de putere publica, de stat. De acord ca trebuie sa fie un stat inteligent (smart) si agil, versatil, care sa serveasca cetatenii.
  • Trebuie sa existe mai multa empatie, solidaritate, compasiune, spirit de fairness (corectitudine) si fairplay in relatiile dintre oameni, pentru o societate mai buna.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: Economia ar putea creşte cu 3% – 4,5% în 2021, direct proporțional cu rata de vaccinare. Ținta de deficit de 7% este foarte ambiţioasă – Agerpres, 2.02



Cum stă România, din punct de vedere economic, comparativ cu alte state care au trecut prin pandemie. Și ce avem de învățat – 3.01

Ce NU ar trebui să facă Guvernul astfel încât criza economică să nu se adâncească în 2021 – 2.01



2020


Cum va arăta economia României în 2021, după aproape un an de pandemie – 28.12

Covid-19 este un “alien” pe care îl vom învinge. Bugetul pe 2021 trebuie să găsească răspunsuri la probleme cheie – 26.12

Educaţie financiară şi responsabilitate – 24.12

Daniel Daianu: Cei care reglementează şi supraveghează pieţele financiare, cei care articulează politici economice, care administrează bănci şi fonduri de investiţii trebuie să arate responsabilitate. Cei care urmăresc să inveţe pe alţii trebuie să manifeste o anume smerenie având în vedere lecţiile crizei financiare – ZF, 21.12

Daniel Dăianu: ​Primul trimestru din 2021 va semăna cu ultimul trimestru din 2020, care a consemnat o încetinire/ Partea a doua a anului va fi cu tonus. Optimismul trebuie să fie de acum. Întrebarea este: Cum folosim arma? – Hotnews, 9.12.20


Macroeconomia utilizării fondurilor europene: unele clarificări – 23.11.20

Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi ușor de atins / Cu un program credibil nu este nevoie de FMI – 19.11.20

România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021; corecţia trebuie să fie graduală, până în 2024 – 19.11.20


Planul european de redresare, care se adaugă bugetului UE, este un ”bulgăre de aur” pentru economia noastră – 14.10.20

Urgenţa cea mare este să fim toţi solidari ca să ţinem pandemia sub control – 9.10.20

Insolența și aroganța unui limbaj – 4.10.20


Bugetul public nu trebuie să fie jucat la ruleta politicii – 24.09.20


De ce Bulgaria şi Croaţia au fost admise în Mecanismul Cursurilor de Schimb2, antecamera aderarii la zona euro, şi România nu? – 15.07.20

Daniel Daianu, Consiliul Fiscal: Ce impact va avea în Romania creşterea deficitului bugetar, injecţiile de lichiditate de către BNR şi relaxarea monetară agresivă – 1.07.20


„Nu avem cum să evităm o recesiune, însă economia nu se va prăbuși” – 26.03.20

Acum avem o economie mobilizată, ca de război. Soluții economice recomandate de Daniel Dăianu: folosirea unei părți din cota la FMI, swap valutar între BCE și BNR, un nou acord Viena, o taxă de solidaritate – 26.03.20

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliuliui Fiscal, propune introducerea unei taxe de solidaritate, temporar – 26.03.20

Finanțarea deficitelor si pericolul non-liniarităților – 26.03.20

Bătălia pentru bugetul UE și România – 24.03.20

Consiliul Fiscal: Dezechilibrul bugetar în acest an va urca la 4,6-4,8% din PIB, cu peste un punct procentual peste estimarea Finanțelor – 23.03.20


De această dată este într-adevăr altfel: “efectul shutdown” – 22.03.20

  • După ce trecem de pandemie, va trebui să facem astfel încât economia și societatea să fie mai robuste, reziliente; avem nevoie de rădăcini economice interne mai solide, inclusiv în industria financiară; avem nevoie de un buget public mai solid, cu venituri fiscale superioare, pentru a rezista la șocuri potrivnice. Va trebui să regândim sistemul fiscal pentru a avea o societate mai coezivă, rezilientă, un buget public robust.

Coronavirus, reguli fiscale și chestiunea românească. Această criză va testa reziliența societății noastre – 13.03.20

Dăianu, despre coronavirus: Puterea și opoziția trebuie să facă front comun, când ne confruntăm cu un asemenea dușman – 6.03.20


Daniel Dăianu, Consiliul Fiscal: O eșalonare pe patru ani a majorării punctului de pensie ar reduce presiunea pe buget. Altfel, deficitul și datoria publică ar putea crește rapid – 20.02.20

Creșterea veniturilor bugetare este absolut necesară, susține Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o conferință organizată de publicația Piața Financiară. El a criticat inițiativele de reduceri de taxe și impozite venite în urma unor presiuni din mediul privat – 20.02.20

Dacă mai trecem printr-o criză ne vom confrunta cu un exod accentuat de oameni. Tinerii nu mai au răbdare. Consecințele politicii bugetare pot fi dramatice – 20.02.20


Digitalizarea ANAF va arăta cine nu achită datoriile la stat. Nu întâmplător s-a renunțat la programul cu Banca Mondială – 16.01.20

16 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.