Agenda Clujului – doc

28Dec 202129 Dec 2021

Administrațiile Locale – doc

Undă verde de la Guvern pentru metroul din Cluj – 28.12.21

Cluj-Napoca se află în topul celor mai bune destinaţii din lume pentru mileniali: România ar putea atrage mai mulţi turişti străini, dar nu există un organism de promovare turistică – zf, 2.11

Impactul caniculei asupra economiei. Exemplul Clujului – Ioana Herbel, Adina-Eliza Croitoru, Adina Viorica Rus, Cristina Florina Roşca, Gabriela Victoria Harpa, Antoniu-Flavius Ciupertea, Ionuţ Rus, 28.07

Clujul are cea mai mare pondere de programatori în forța de muncă locală din orașele din Europa – cluj.info, 6.08

Cluj-Napoca este cel mai „business friendly” oraș din România – economedia, 30.05

Cum a ajuns Cluj-Napoca unul dintre „orașele-cârlig” ale României. Viceprimarul Dan Tarcea: În 2021 am alocat circa 50% din bugetul local pentru investiții – hotnews, 10.05

Radiografia economiei din Cluj-Napoca: 20% dintre companii generează 80% din piaţa de servicii de business. Profitul generat de companiile de IT reprezintă cât fac împreună firmele de inginerie şi servicii – ZF, 22.02

Cluj – orașul care devine noul hub european de inovație – EmergingEurope, 2.02.21

Primăria Cluj are în plan proiecte cu fonduri europene de 2 miliarde de euro – BM, 30.01.21

2020

CJ Cluj investeşte 12 mil. euro în extinderea cu 30 de hectare a parcul etnografic ’’Romulus Vuia’’ din Cluj-Napoca – 5.11

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia – 5.10.20

Cluj: PNL domină judeţul şi principalele localităţi la alegerile locale (date definitive BECJ) – 2.10.20
Emil Boc a obţinut peste 74% din voturi pentru funcţia de primar la Cluj-Napoca – 28.09.20

Emil Boc, în cadrul Eurosfat 2020: La Cluj-Napoca pregătim proiecte în valoare de 2 miliarde de euro din fonduri UE. Europa este aici, este cu noi, ne ajută foarte mult – 16.10.20

“Dacă aș fi primar în orice oraș al lumii aș încerca să identific împreună cu alți experți avantajele competitive ale orașului meu. Și, după ce le voi identifica, voi brandui orașul în acele direcții. Aș spune zilnic, dimineața, la prânz, fiecărui om, în interiorul primăriei și extern, fiecărui stakeholder, fiecărui turist că orașul nostru este bun la anumite aspecte. Deci, identificați avantajele competitive ale orașului, branduiti orașul și aduceți locuri de muncă în acest sens. Al doilea aspect ar fi banii, desigur. Nu te poți aștepta ca toate resursele să fie ale orașului, ai nevoie de parteneriate public-privat pentru a construi. Iar noi în Europa de Est încă avem avantajul fondurilor europene. Dacă suntem destul de deștepți, ne putem moderniza orașele folosind fonduri europene. Europa este aici, este cu noi, ne ajută foarte mult”, a explicat Emil Boc în cadrul sesiunii “Comunitățile locale europene în transformare: inovație, multiculturalitate, dezvoltare sustenabilă”.
“Să rămânem la aceste concepte – verde, digital, reziliență – pentru că este vorba de calitatea vieții. Din această perspectivă, banii vin de la Bruxelles, proiectele și planurile vin de la noi. Dacă avem planuri, putem avea succes. De exemplu, în Cluj-Napoca am implementat proiecte în valoare de peste 200 de milioane de euro, iar acum implementăm proiecte în valoare de alte 200 de milioane de euro. De asemenea, chiar acum pregătim proiecte în valoare de două miliarde de euro. Încercați să folosiți banii europeni ca pe o sursă alternativă de investiții pentru a moderniza orașul. Pentru că, din păcate, bugetul nostru nu este foarte mare. Bugetul nostru pentru investiții este mai mic de 100 de milioane de euro pe an. Dar am dublat acest buget folosind fonduri europene. Deci acestea sunt sfaturile mele: identificați avantajele competitive, promovați orașul prin aceste avantaje și aduceți bani. Și țineți banii în comunitate cât de mult puteți, este important”, a mai spus Boc.

Primarul Emil Boc, membru al CoR: Niciun cetățean european nu trebuie să își părăsească țara din motive economice – 22.07.20

Consiliul Judeţean Cluj preia un spital privat pentru tratarea pacienţilor cu coronavirus – 24.03.20

Arh. Daniela Maier, președintă a Ordinului Arhitecților din România filiala Transilvania: Despre egoismul constructorilor din Cluj și importanța educării beneficiarilor – Transilvania Reporter, 16.01.20

2020, lupta continuă. Fundația Desire: „Vom continua să bombardăm Primăria și Consiliul Local din Cluj-Napoca cu revendicări privind locuirea socială“ – Transilvania Reporter, 9.01.20

Primăria Cluj-Napoca a lansat o licitaţie de până la 300 milioane euro pentru lucrări de construcţii – news.ro, 10.02.20

Emil Boc îi încurajează pe clujeni să folosească mijloace de mobilitate alternativă: Ele vin la pachet cu beneficii pentru mediu și pentru propria sănătate – 5.10.20

25 troleibuze Solaris au fost introduse marţi în circulație la Cluj – economica.net, 4.02.20

Buget record pentru Cluj-Napoca. O cincime din veniturile proprii sunt din fonduri europene – Transilvania Reporter, 15.01.20

Primăria Cluj-Napoca a pus în dezbatere publică proiectul de buget pe 2020. Bugetul general al municipiului este în valoare de 353.237.996 euro, mai mare cu 7,39% în 2020 față de anul 2019.

Cea mai mare parte a veniturilor municipiului vor veni din venituri proprii (1,3 miliarde), la care se adaugă alocările guvernamentale pentru școlile și spitalele aflate în administrarea primăriei (269 de milioane de lei) și un excedent bugetar din anii precedenți de 202 milioane de lei. Din toate acestea se scad 107 milioane, transferuri între bugete.

Din veniturile proprii, în valoare de 1,3 miliarde de lei, cea mai importantă sursă sunt impozitele pe venit, profit și câștiguri de capital de la persoane fizice, însumând 613 milioane de lei, apoi urmează sumele primite de la Uniunea Europeană, în valoare de 283 de milioane de lei, mai mult decât impozitele și taxele pe proprietate, care reprezintă a treia sursă de venit, în valoare de 117,5 milioane de lei.

Cele mai importante proiecte ale municipalității în 2020, așa cum reies din scrisoarea informare a primarului Emil Boc, sunt:

Mobilitate: Introducerea în circulație a 12 noi tramvaie, din totalul de 24 contractate pe fonduri europene. Finalizarea a patru parkinguri de cartier și finalizarea achizițiilor publice de proiectare și execuție pentru alte două. Finalizarea documentațiilor tehnice și de urbanism necesare pentru Centura metropolitană a Clujului. Continuarea procedurilor legale pentru proiectul multianual Metrou și tren metropolitan.
Regenerare urbană: Finalizarea modernizării zonei centrale Regele Ferdinand – Tipografiei – Emile Zola – Sextil Pușcariu și a primei străzi „smart” din România – strada Molnar Piuariu.Demararea lucrărilor la reabilitarea zonei Pieței Lucian Blaga și a Bulevardului 21 Decembrie 1989. Finalizarea lucrărilor la reabilitarea Turnului Pompierilor. Finalizarea achiziției publice pentru modernizarea zonei Mihail Kogălniceanu.
Zone Verzi. Finalizarea amenajării unui parc (Între Lacuri) și începerea lucrărilor la altul (Tineretului). Realizarea unui concurs de soluții pentru două noi parcuri (Est și Bună Ziua). Începerea lucrărilor la reabilitarea a altor trei, deja existente (Feroviarilor, 14 Iulie, Ștefan cel Mare). Realizarea achiziției publice pentru reabilitarea malurilor Someşului și a parcului Armătura, pentru realizarea Parcului Zorilor și a Bazei sportive și de agrement „La Terenuri” Mănăștur.
Digitalizare. Extinderea numărului de proceduri și aplicații digitale pentru cetățeni, în relație cu primăria. Dezvoltarea serviciilor oferite de funcționarul public virtual „Antonia” (care gestionează astăzi 94 de tipuri de cereri). Realizarea unui sistem de achiziție de date în timp real și a unei aplicații pentru detectarea locurilor de parcare disponibile în zona centrală.
Protecție socială. Continuarea programelor sociale precum ajutor pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor marginalizate social, îngrijire la domiciliu pentru bătrâni, îngrijire stomatologică pentru clujenii cu venituri reduse, tichetele acordate în cadrul programului social „Alimente”, cantina de ajutor social, programele de transport dedicat (elevii cu nevoi speciale; persoanele cu dizabilități). Continuarea programului de cumpărare de locuințe sociale de pe piața liberă și darea în folosință a 12 noi locuințe sociale. Menținerea tuturor facilităților la transportul public pentru elevi, studenți, pensionari etc.

Proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2020

Cele mai importante proiecte ale municipalității în 2020, așa cum au fost transmise aceste obiective prin Scrisoarea primarului, conform H.G. 1723/2004:

Introducerea în circulaţie a 12 noi tramvaie achiziţionate din fonduri europene. Menţinerea tuturor facilităţilor la transportul public pentru elevi, studenţi, pensionari etc.
Finalizarea a patru noi parkinguri: Hașdeu, Primăverii nr. 20, Primăverii nr. 8 şi Mogoşoaia, cu un total de 1.253 de noi locuri de parcare. Pentru cel puţin încă două noi parkinguri se vor realiza achiziţiile publice pentru proiectare şi execuţie. Va continua procesul de demolare de garaje şi amenajare de parcări.
Finalizarea modernizării şi lărgirii străzii Bună Ziua, a modernizării străzilor Regele Ferdinand – Tipografiei – Emile Zola – Sextil Puşcariu şi a primei străzi „smart” din România – strada Molnar Piuariu (mai mult spaţiu pietonal, iluminat inteligent, bănci cu încărcare USB, wi-fi etc.). Demararea lucrărilor la reabilitarea zonei Pieţei Lucian Blaga şi a Bulevardului 21 Decembrie 1989. Finalizarea documentaţiilor tehnice şi de urbanism necesare pentru Centura metropolitană a Clujului. Continuarea procedurilor legale pentru proiectul multianual Metrou şi tren metropolitan.
Finalizarea lucrărilor la reabilitarea Turnului Pompierilor şi finalizarea achiziţiei publice pentru reabilitarea zonei străzii Kogălniceanu. Finalizarea noului cimitir din str. Moş Ion Roată.
Finalizarea Parcului Între Lacuri şi începerea lucrărilor la Parcul Tineretului – Pădurea clujenilor (21,3 ha şi 1.505 arbori cu balot). Realizarea unui concurs de soluţii pentru noi parcuri: Parcul Est (46,19 ha) şi Parcul Bună Ziua (7,8 ha). Începerea lucrărilor la reabilitarea Parcului Feroviarilor, a Parcului 14 Iulie, a Parcului Ştefan cel Mare şi la extinderea skate parcului Rozelor. Realizarea achiziţiei publice pentru reabilitarea malurilor Someşului şi a parcului Armătura, pentru realizarea Parcului Zorilor şi a Bazei sportive şi de agrement „La Terenuri” Mănăștur. Finalizarea sistemului modern de irigaţii în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.
Finalizarea modernizării şi reabilitării termice a Spitalului Municipal prin intermediul unui proiect finanţat din fonduri europene şi sprijinirea cu fonduri de la bugetul local a celorlalte spitale clujene. Achiziţionarea unei noi ambulanţe cu dotări de ultimă generaţie pentru SMURD Cluj (punct medical avansat).
Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse, programul de autobuze speciale pentru transportul copiilor la şcoală sau programul „Şcoală după şcoală”. Finalizarea creşei noi din str. Grigore Alexandrescu (90 de locuri noi) şi începerea lucrărilor la noul corp al creşei de pe str. Meziad (90 de locuri). Finalizarea modernizării grădiniţei „Căsuţa Poveştilor” şi începerea lucrărilor la modernizarea grădiniţei „Floare de Iris”. Demararea lucrărilor pentru modernizarea şi creşterea eficienţei energetice la Colegiul Tehnic „Ana Aslan”. Realizarea unui concurs de soluţii pentru Muzeul Științei / Science Museum.
Continuarea lucrărilor de amenajare a platformelor subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere – cel puţin încă 100 de platforme. Instalarea a cel puţin 10 noi grupuri de pubele inteligente pentru deşeuri plastic, hârtie/carton şi deşeuri reziduale, alimentate cu panouri solare. Extinderea proiectului pilot de acces cu cartelă la punctele gospodărești din cartiere. Instalarea unor noi puncte supraterane din construcţie metalică pentru colectarea selectivă în zone aglomerate. Amenajarea a două noi puncte de colectare gratuită a deșeurilor voluminoase de la persoane fizice. Realizarea unui proiect pilot pentru pereţi verzi.
Continuarea programelor sociale derulate de Primărie: ajutor pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor marginalizate social, îngrijire la domiciliu pentru bătrâni, îngrijire stomatologică pentru clujenii cu venituri reduse, tichetele acordate în cadrul programului social „Alimente”, cantina de ajutor social, programele de transport dedicat (elevii cu nevoi speciale; persoanele cu dizabilităţi). Continuarea programului de cumpărare de locuințe sociale de pe piața liberă şi darea în folosinţă a 12 noi locuinţe sociale. Continuarea proiectului pentru cartierul Sopor (250 de hectare), primul cartier realizat prin concurs de soluţii.
Implementarea proiectelor câştigătoare în cadrul proceselor de Bugetare participativă. Modernizarea zonelor pentru fitness în aer liber cu aparate noi – cel puţin 10 spaţii. Instalarea a trei noi toalete automate pentru persoane cu dizabilităţi.
Extinderea numărului de proceduri şi aplicaţii digitale pentru cetăţeni. Dezvoltarea serviciilor oferite de funcționarul public virtual „Antonia” (care gestionează astăzi 94 de tipuri de cereri). Realizarea unui sistem de achiziţie de date în timp real şi a unei aplicaţii pentru detectarea locurilor de parcare disponibile în zona centrală. Continuarea dezbaterilor publice desfăşurate în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică, în colaborare cu partenerii noştri: universităţi, companii private, ONG-uri şi cetăţeni.

Clujul se va extinde peste zona metropolitană – Transilvania Reporter, 20.01.20

Acum șase ani o echipă de universitari și experți urbaniști, oameni de business și de cultură au conceput o strategie de dezvoltare pentru orașul Cluj Napoca pentru perioada 2014-2020. Puneau atunci în centrul strategiei, motorul cultural. Anul acesta se va face o reevaluare a acestei strategii iar experții și echipa de lucru lucrează la proiectul de digitalizare a orașului. Conceptul de digitalizare este parte integrantă din conceptul strategic mai larg a ceea ce înseamnă Cluj-Napoca și zona metropolitană mai nou. Digitalizarea este dimensiunea cea mai pregnantă strategic pentru Cluj pentru că leagă o industrie, tot ce înseamnă IT & C, universități și zone de competitivitate pe care Clujul le are și ar trebui să le conserve și să le dezvolte. Iar următoarea strategie de dezvoltare va cuprinde și zona metropolitană.

Ioan Hosu, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai, implicat în ambele procese de elaborare a strategiilor pentru Cluj-Napoca:

Clujul are un punct strategic forte: universitățile. În momentul acesta, dacă extragem universitățile din peisajul urban Cluj-Napoca, nu știu ce mai rămâne… Și nu vreau să spun că doar universitățile sunt importante. Pe de altă parte, universitățile fac parte dintr-un ecosistem mai larg, din care industrii precum animație, soft, muzică, produse culturale, inclusiv integrarea conceptelor tradiționale în expresia artistică sau chiar funcțională. Zona de industrii creative nu se limitează strict la IT, dar, din zona de digital, probabil că digitalul o să reconfigureze și cu siguranță reconfigurează piața muncii, oferta educațională, stilurile de viață din urban, hai să spunem – spațiul public și spațiul privat în integralitatea lui . Lucrurile acestea schimbă paradigmele de funcționare și în zona privată și în zona educațională, și în zona business. Și atunci, ideea ar fi să avem în următoarele luni un concept agreat de partenerii instituționali deja tradiționali pentru strategie – universități, administrație locală, companii, ONG-uri, media și orice alt grup interesat în ideea de dezbatere. Pentru că ceea ce s-a schimbat esențial în ultimii 10-12 ani în Cluj este ideea de dezbatere publică atunci când este vorba despre planificarea intereselor comunității. Acesta este un lucru pe care l-am câștigat și probabil că viitori primari, viitorii rectori ai universităților vor trebui să păstreze ideea de participare și de dezbatere publică. Ideea de participare și de dezbatere publică se referă la modul în care este elaborată strategia. Dacă până nu de mult genul ăsta de concepție era furnizat de un grup de experți, de obicei străini, străini de locurile acestea – că erau români sau dinafară, veneau și spuneau: Uite, asta ar trebui să faceți! Acest lucru s-a schimbat, am ajuns la al doilea ciclu de programare strategică, în care cei mai buni experți întreabă comunitatea în care trăiesc… (…)
Ultimii 30 de ani s-ar putea împărți în două perioade: o perioadă până în 2004 și una post-2004, 2004 fiind momentul în care se despart apele. Prima perioadă, care a durat un deceniu și jumătate, reprezintă anii de închidere deliberată. Perioada se caracterizează prin abordări, discursuri, retorici care au închis uși și ferestre către lume. În 2004 apar momente de deschidere și o retorică care încearcă să valorizeze cea ce are Clujul: educație, resursă umană cu potențial și orientarea spre un oraș în care calitate vieții să primeze și nu altceva. Ideea este că fiecare trebuie să-și găsească modul de viață care să-l facă mulțumit. Vorbim așadar despre o închidere indusă și despre o deschidere susținută instituțional. Pentru că acesta nu a fost un proces natural, a fost un proces de deschidere cu susținere instituțională și vorbim în principal de autorități publice, dar și de zona civică. În zona civică vedem, în mod surprinzător, foarte mulți tineri în ultimii 10 ani, fie că este vorba despre un civism cu implicații în zona participării politice. (…)
Dacă se menține acest trend, în viitor Clujul va crește, într-un mod exponențial, va crea un gol de forță de muncă în zona rurală pe o rază de 60 până la 80 de km. Se va dezvolta naveta spre zona metropolitană, fiind afectat mediul rural aflat în proximitatea zonei metropolitane. Deci, concentrarea urbană în jurul Clujului va continua, cu efectele negative în zona rurală implicată. Avantajele competitive pe care le are în acest moment Clujul pot fi păstrate prin internaționalizarea forței de muncă. Acum există la Cluj aproximativ 2.000 de expați, numărul acestora urmând să crească. Clujul are atu-urile unei calității a vieții peste medie, are salarii peste medii, chiar dacă este un oraș scump. Dezvoltarea infrastructurii rutieră și feroviare pot contribui, pe lângă cea aeriană, la menținerea atractivității orașului. (…)