Ro: Aderarea la Euro – doc

De ce Bulgaria și Croația intră în zona euro, iar România nu – panorama, 9.08

CFA: România aderă la euro în 2030. Cine este responsabil pentru întârzierea aderării? Bulgaria şi Croaţia vor intra în zona euro până în 2025. Întârzierea adoptării euro este o pierdere şi un risc, consideră Aurelian Dochia, analist economic – ZF, 31.07

Cum rămâne cu naţionalismul? 75% dintre români susţin aderarea României la zona euro, în vreme ce ţara se îndepărtează din ce în ce mai mult de „criteriile de convergenţă” – ZF, 12.07

Eurobarometru: 75% dintre români sunt în favoarea introducerii monedei euro, cel mai ridicat procent cu opinie pozitivă între cele 7 state membre UE care nu au aderat încă la zona euro – ZF, 9.07

România, departe de zona euro. Intrarea poate avea loc abia în 2028-2029 – Adevărul, 6.05

România amână (din nou) calendarul de adoptare a monedei euro. Noua țintă avută în vedere – 19.02

Cabat (CFA România): Probabil ne ducem spre 2030 în ceea ce priveşte momentul adoptării monedei unice – 26.01


2021



Daniel Dăianu: De ce Bulgaria şi Croaţia au fost admise în Mecanismul Cursurilor de Schimb2, antecamera aderarii la zona euro, şi România nu? – 15.07.20

Este Bulgaria „pregătită” să intre în zona euro? Dar Croația? România se îndepărtează de euro – 13.07.20

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro – 10.07.20


Planul de redresare economică al CE ar putea ajuta România să aplice măsuri cu efect benefic asupra procesului de convergenţă (raport) – 7.07.20

  • Conform documentului, este însă important ca sprijinul extern să fie completat de abordări economice interne prielnice dezvoltării unei economii cât mai robuste, cu deficite reduse, având în vedere că zona euro are propriile insuficienţe (de exemplu, nu are funcţie de stabilizare sau schemă colectivă de garantare a depozitelor).
  • “Ieşirea din ‘Marele Lockdown’, repornirea economică depind de ‘costurile de tranzacţie’, care şi ele depind de evoluţia restricţiilor şi mersul epidemiei, de elemente de psihologie individuală şi colectivă, de comportamentul de economisire şi de investire productivă. Traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanţarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei şi de cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde şi de refacerea lanţurilor de producţie în Europa. Anul 2021 poate aduce operaţionalizarea unei regândiri a modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robusteţe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie, pe investiţii; să avem mai mult în vedere sănătatea populaţiei şi securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). Nu putem lăsa totul în grija Pieţei Unice”, se arată în document.
  • “În România este necesar un sistem de impozitare mai just (fair), pentru a permite bugetului public să ofere bunuri publice esenţiale şi să ajute societatea să fie mai robustă. Fiindcă şocuri vor mai exista. Un regim fiscal mai just este necesar în condiţiile nevoii acute de a creşte veniturile bugetare/fiscale, ce sunt extrem de joase în România”, se mai spune, printre altele, în documentul amintit.

Raport oficial al UE: România nu mai îndeplinește nici unul dintre criteriile pentru aderarea la moneda Euro – 10.06.20

  • Guvernările PSD au îndepărtat România de țintele stabilite de UE pentru aderarea la moneda euro prin măsurile fiscale luate mai cu seamă începând cu 2017, când a fost afectată sustenabilitatea finanțelor publice, cu efect asupra stabilității prețurilor. Impactul pandemiei provocate de coronavirus asupra rezultatelor raportului a fost limitat, întrucât majoritatea datelor istorice utilizate în raport se referă la perioada de dinainte de izbucnirea crizei, potrivit unui comunicat al executivului european.
  • Cum au performat celelalte state care vor să adere la Euro, potrivit raportului:
    • Croația și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea prețurilor.
    • Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanțele publice.
    • Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.
    • Niciunul dintre statele membre menționate nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): este nevoie de cel puțin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro.

Orban: Urmărim să atingem obiectivele necesare pentru ca România să îndeplinească criteriile de aderare la zona euro – 10.06.20


(…)


Viorica Dăncilă: Aderarea României la moneda euro – un adevărat proiect de ţară – 16.04.19

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *