Andrei Rădulescu este economist senior la Banca Transilvania – director de analiză macroecomică.
- Agenda Băncii Transilvania 20>30 – strategii, dinamici
- Economia în 2020-30 – analize și prognoze BT
- Banca Transilvania, o companie remarcabilă – pentru amploarea și viteza dezvoltării, pentru afacerile creditate, pentru notele date de angajați, pentru campaniile derulate, și pentru investițiile sociale
- Putem urma modelul polonez, pentru că acolo se subvenţionează mult exporturile, se plăteşte transportul pentru exporturi şi merele din Polonia ajung să fie mai competitive. În plus, este nevoie de măsuri pentru consolidarea exploataţiilor agricole, pentru că România este o ţară caracterizată printr-un grad ridicat de fragmentare în ceea ce priveşte exploataţiile agricole – a spus Andrei Rădulescu, în cadrul emisiunii ZF Agropower.
- Asocierea în cooperative sau grupuri de producători i-ar ajuta pe fermierii mici şi mijlocii să ajungă mai repede pe raft, pe de o parte, dar şi să facă investiţii mai mari, pe de altă parte.
- Sunt necesare măsuri care să încurajeze consumul de bunuri agroalimentare pe plan intern, pentru că, deşi România are potenţial ridicat, supermarketurile sunt pline de produse care vin din alte ţări, pentru că preţul este mai competitiv decât cel obţinut din producţia internă.
- Cred că putem trece de la deficit la echilibrarea balanţei până la jumătatea acestui deceniu, pentru că România are potenţial – a încheiat Rădulescu.
Andrei Rădulescu, BT: Injecție de optimism – BIZ, 13.02
- Comparativ cu Europa, cifrele nu arată rău. Economia României a scăzut în 2020 cu un ritm 4%-5%, iar această evoluție a fost determinată de incidența crizei sanitare, cu impact nefavorabil pentru consumul privat, principala componentă a PIB. Cu toate acestea, am remarcat evoluția pozitivă a investițiilor productive, ceea ce susține o tranziție rapidă de la ciclul economic postcriză la cel postpandemie. Programele guvernamentale au ajutat la finanțarea companiilor, aducând bani în economie și salvând locuri de muncă. De altfel, dinamica mai multor indicatori – inclusiv producția industrială, comerțul cu amănuntul, construcțiile, încrederea în economie și rata șomajului – arată că am trecut de punctul critic al șocului dat de incidența crizei sanitare, relansarea în forma literei V și intrarea într-un nou ciclu economic în a doua jumătate a anului trecut. Am intrat în acest an cu premise foarte bune, date în primul rând de startul campaniei de vaccinare, de unda de optimism de pe piețele financiare internaționale – indicii bursieri internaționali la maxime istorice – și perspectivele de politică economică în UE și România. Economia internă ar putea crește cu cel puțin 4,5% an/an. Cu alte cuvinte, putem fi încrezători și să avem curaj să mergem mai departe.
- Spre deosebire de țările din Uniunea Europeană, România are un potențial ridicat de dezvoltare și un grad redus de îndatorare. Implementarea cu succes a programelor Next Generation și a cadrelor financiare multianuale (2014-2020 și 2021-2027) vor determina concretizarea potențialului de dezvoltare și transformarea României într-o economie modernă, digitală, verde și competitivă din perspectivele europeană și mondială. Sunt însă și riscuri legate de evoluția economiei interne în perioada următoare și aș aminti climatul macrofinanciar internațional, dinamica crizei sanitare și procesului de vaccinare, mixul de politici economice pe plan intern, precum și climatul geopolitic.
2020
- Pandemia a surprins România cu un nivel redus al marjei de manevră a politicii economice, în contextul persistenţei deficitelor gemene, una din provocările economiei interne după ieşirea din regimul de economie de stat.
- Cu toate acestea, evoluţia economiei interne în 2020 a fost mai bună comparativ cu media Uniunii Europene, dinamică influenţată de o serie de factori: atractivitatea investiţională din perspectiva termenului mediu; dependenţă redusă de resursele externe; un mix adecvat de politici economice în implementare (pe plan intern, la nivel european şi în sfera mondială); ponderea redusă în PIB a sectoarelor cele mai afectate de restricţiile introduse pentru contracararea crizei sanitare.
Andrei Rădulescu, BT: În 2021 România ar putea începe negocierile pentru aderarea la OCDE – ZF, 23.12
- Din perspectiva continentală, România este favorită în Europa pentru a adera la OCDE, un proces dependent în primul rând de îndeplinirea unor criterii fundamentale: societate democratică, cu respectul statului de drept şi drepturilor omului; economie de piaţă, cu grad ridicat de deschidere şi transparenţă
- Pe de altă parte, atragem atenţia cu privire la provocările din perspectiva convergenţei în materie de alţi indicatori de dezvoltare, aspect fundamental pentru modernizare şi creştere economică durabilă. Se menţionează majorarea vitezei de încorporare a Revoluţiei Digitale, creşterea alocărilor pentru cercetare & dezvoltare şi ameliorarea indicatorilor din sfera învăţământului superior.
- Spre deosebire de şocurile (endogene) anterioare, incidenţa pandemiei (un şoc exogen) a surprins economia într-o poziţie foarte bună din perspectiva înzestrării cu resurse (umane, digitale şi financiare), fără dependenţă de exterior.
- În plus, investiţiile productive au continuat să crească în 2020, inclusiv în T2, trimestrul cu cea mai puternică scădere a economiei per ansamblu de la începutul anilor 1990.
- Cu alte cuvinte, baza productivă a economiei nu s-a erodat, iar perspectivele de politică economică (mondiale, europene şi interne) coroborate cu potenţialul ridicat de dezvoltare din perspectiva infrastructurii critice exprimă premise foarte bune pentru evoluţia investiţiilor productive în ciclul economic care tocmai a început.
Andrei Rădulescu, BT: Spre o nouă ordine economică mondială – ZF, 5.11
- În contextul incidenței pandemiei coronavirus, au revenit în prim plan provocările structurale din economia mondială (intensificate pe parcursul ciclului economic post-criză): consolidarea rolului instituțiilor internaționale, resetarea relațiilor dintre principalele blocuri economice ale lumii și reforma arhitecturii sistemului monetar-financiar internațional, date fiind provocările și divergențele acumulate înainte de criza sanitară și transformările generate de implementarea Revoluției Digitale.
- Pandemia reprezintă un șoc exogen fără precedent în ultimele decenii, dar și o oportunitate pentru adresarea acestor provocări structurale, astfel încât în ciclul economic următor economia mondială să fie mai sustenabilă, rezistentă, eficientă și echitabilă.
- Din perspectivă istorică, incidența unor șocuri puternice (pandemii, războaie, dezastre naturale) a fost urmată de perioade de ample transformări, atât la nivelul economiei reale, cât și în sfera economiei financiare.
- În acest context, organizațiile internaționale au subliniat în ultimele luni riscurile și oportunitățile fără precedent cu care se confruntă omenirea în prezent: transformarea digitală, accelerarea tranziției spre o economie verde (decarbonizată), reforma fiscalității și reducerea inegalității veniturilor.
- Totodată, băncile centrale din SUA și Zona Euro au semnalat revizuirea strategiilor de politică monetară, iar Uniunea Europeană a lansat, în premieră, programul Next Generation.
- Strict din perspectiva sistemului monetar-financiar internațional, o regândire a arhitecturii este necesară, date fiind divergențele dintre economia reală și economia financiară la nivelul principalelor blocuri economice ale lumii în ultimul deceniu. Spre exemplu, dolarul și-a consolidat rolul de monedă principală a sistemului internațional, în pofida tendinței decenale de depreciere și atenuării decalajului dintre economia SUA și economia Chinei.
- Resetarea ordinii economice mondiale depinde în primul rând de lansarea negocierilor între reprezentanții principalelor blocuri economice ale lumii: SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia și țările exportatoare de hidrocarburi – mai ales că tranziția spre o economie decarbonizată nu se poate realiza fără implicarea acestora.
- Acest şoc va modifica paradigma comerţului internaţional pe termen scurt, reprezentând o oportunitate pentru ţările cu istoric/tradiţie în deficite comerciale. Incidenţa pandemiei evidenţiază o serie de oportunităţi investiţionale în România (pe termen scurt şi mediu), îndeosebi la nivelul infrastructurii critice. Principalele provocări sunt evitarea blocajului la nivel microeconomic, menţinerea ratingului suveran, redinamizarea investiţiilor productive şi diminuarea dependenţei de importuri – arată studiul “Economia românească postpandemie şi perspectivele pe termen mediu“.
- Digitalizarea economiei (inclusiv în sfera sectorului public), orientarea cererii spre bunuri şi servicii realizate în România, dezvoltarea de centre regionale pentru diverse ramuri din industrie şi servicii sunt câteva dintre aceste oportunităţi.
- Economia ar putea creşte cu un ritm mediu anual de peste 2,5%, în perioada 2020-2022, evoluţie susţinută de mixul relaxat (fără precedent) de politici economice (la nivel mondial, în sfera europeană şi pe plan intern), inclusiv nivelul redus şi accesibil al costurilor reale de finanţare, arată economistul.
- Conform acestui scenariu dinamica cererii interne se va normaliza (ritmuri medii anuale în jurul nivelului de 3% pentru investiţiile productive şi consumul privat, în intervalul 2020-2022). De asemenea, ne putem aştepta la ameliorarea contribuţiei exportului net la dinamica anuală a PIB pe termen scurt şi mediu.
Andrei Rădulescu, BT: Cum va evolua economia României – ZF, 26.05
- România are o oportunitate istorică de dezvoltare în acest deceniu, dispune de resurse naturale, financiare, umane și digitale, iar costul acestor resurse este accesibil în prezent.
- Este un moment bun de a echilibra comportamentul economic, pentru a trece de la o economie a cantității la o economie a calității, aspect fundamental pentru dezvoltarea durabilă.
- În ceea ce privește digitalizarea, avem o oportunitate de a moderniza România pentru că avem resurse, un sector IT&C competitiv la nivel mondial. Dar, din păcate, suntem pe penultimul loc din UE din perspectiva indicelui economiei digitale.
- Acum este momentul cel mai bun pentru accelerarea investițiilor, modernizarea infrastructurii critice, echilibrarea compartamentului economic și redescoperirea României – direcționarea/ orientarea cererii spre bunurile și serviciile realizate în România.
- Economia românească ar putea intra într-un nou ciclu încă de la finalul acestui trimestru, aspect reflectat și de ameliorarea semnificativă a încrederii investitorilor din Germania, locomotiva Uniunii Europene, în aprilie și mai.
- România dispune de potențial agricol, iar tranziția spre o agricultură intensivă și inteligentă începe să se reflecte și în statistici.
- În urma incidenţei acestei crize costurile de finanţare la nivel mondial vor rămâne la niveluri minime istorice câţiva ani buni de aici înainte. Este cel mai bun moment de a investi în economie. Şocul indus de pandemie a determinat creşterea gradului de flexibilitate pe piaţa forţei de muncă. Trebuie să ne orientăm către consumul de bunuri şi servicii realizate în România, avem şansa să echilibrăm balanţa externă.
- În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra economiei României, nivelul de incertitudine privind dinamica pe termen scurt este foarte ridicat. Cu cât impactul va fi mai puternic în acest an, cu atât dinamica relansării va fi mai semnificativă în anul următor. În scenariul pe termen mediu, între 2020 şi 2022, noi ne aşteptăm ca PIB-ul României să crească cu un ritm mediu anual de peste 2,5%. Sunt deja semnale clare de start al unui nou ciclu economic şi avem acest set de oportunităţi fantastice.
- Eu cred că economia a atins punctul maxim de intensitate a crizei induse de şocul pandemiei în luna aprilie. Dacă ne uităm pe datele privind consumul de energie electrică, o să observăm o scădere semnificativă a consumului de energie atât faţă de luna martie, cât şi faţă de aprilie 2019.
Andrei Rădulescu este economist senior la Banca Transilvania, responsabil cu elaborarea de analize și previziuni macro-economice. Este doctor în economie, cu specializări post-universitare în macroenomie internațională și europeană. Este cercetator științific III la Institutul de Economie Mondială, din cadrul Academiei Române, și colaborează cu Academia de Studii Economice din București. Este autorul volumului Marea Recesiune: De la economia mondială la economia națională (INCE/ Expert, 2012)