Economia în 2020-30 – analize și prognoze BT

starea și mersul economiei – văzute de experții BT



Banca Transilvania a revizuit în sens pozitiv prognoza privind creşterea economiei în acest an, estimând un avans al PIB de 6%, cel mai ridicat din 2017, de la 5,4% cât estima în mai. ”Acest scenariu este susţinut de perspectivele foarte bune pentru evoluţia investiţiilor productive” – ZF, 8.06

  • “Acest scenariu este susţinut de perspectivele foarte bune pentru evoluţia formării brute de capital fix (dinamici anuale de 10.3% în 2021 şi 2022, respectiv 8.3% în 2023), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB, date fiind nivelul redus al costurilor reale de finanţare, potenţialul ridicat de dezvoltare, climatul pozitiv din sectorul bancar, majorarea expunerii băncilor străine pe România, accelerarea ratei de absorbţie a fondurilor europene şi implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană după incidenţa pandemiei (inclusiv Next Generation)” – a apreciat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la BT.
  • În ceea ce priveşte consumul privat, principala componentă a PIB, banca estimează creşteri de 6,1% în 2021, 4,5% în 2022, respectiv 3,9% în 2023.
  • Potrivit analizei BT, datele indică ameliorarea climatului din sfera economiei reale la începutul anului curent, confirmă relansarea în formă de V şi exprimă premise favorabile pentru trimestrele următoare, aspect evidenţiat de accelerarea dinamicii investiţiilor productive.

Tiberiu Moisa, despre PNRR: ”Este o oportunitate istorică, iar calitatea strategiei nu va rezolva singură provocările” – BT, 13.05

Tiberiu Moisa, Director General Adjunct Midcorporate și IMM BT, la conferința online despre Planul Național de Redresare și Rezilienta (PNRR), organizată de Consiliul Național al IMM-urilor din România:

  • Este o oportunitate istorica, generata de solidaritatea europeana insa fructificarea ei depinde de noi toti. Astazi avem o economie mai matura, de la mediul de business pana la UAT-uri, cu alte cuvinte avem ceea ce trebuie pentru a intelege si folosi o asemenea oportunitate istorica. A venit la momentul oportun. In ultimii ani, cifrele arata un grad de absorbtie in crestere pe proiectele europene. Ne arata ca oamenii inteleg din ce in ce mai bine aceste oportunitati de finantare.
  • Calitatea strategiei nu va rezolva singura provocarile. Va conta enorm modul cursiv in care convertim in pasi simpli ceea ce avem de facut. Sa punem la dispozitia oamenilor instrumente financiare pe care oamenii sa le inteleaga. Sustin o infrastructura de finantare si suport cat mai eficienta.
  • Pe langa PNRR, avem Cadrul Multianual prin Politica de Coeziune, Politica Agricola Comuna, alte zeci de miliarde de euro. Sumele reunite ale tuturor programelor de finantare sunt mari si cu potential de a multiplica investitiile. Sunt atat de semnificative incat economia Romaniei se poate reinventa dublandu-se prin absorbirea acestor sume intr-un timp relativ scurt, ori asta nu poti sa faci decat daca ai mecanisme care functioneaza. De folosirea curbei de invatare din programele deja in derulare va depinde si rapiditatea in implementare, un alt factor cheie de succes.
  • Oamenii nu se feresc de birocratie pentru ca solicita mai mult efort sau mai multa munca. Nimeni nu se fereste de munca. Nu aceasta este problema principala – desi genereaza ineficiente. Oamenilor le e teama de birocratie pentru ca le este teama ca pot gresi neintentionat. Cu cat un cadru de implementare este mai stufos cu atat perceptia ca poti gresi ceva pur formal este mai prezenta. Sa nu uitam ca sunt programe cu un regim strict de evaluare si monitorizare. Si atunci cu cat e mai birocratic procesul, cu atat mai mari sunt sansele sa apara greseli.

Ömer Tetik, BT: Anul relansării în banking – BIZ, 9.03

Cum vedeti evolutia economiei in acest an? Cu ce scenarii privind cres­terea economica lucrati cand faceti strategiile bancii?
Ne-am pregatit cu planuri diferite, am luat in considerare fiecare semnal, cifra si tendinta. Ne asteptam la o revenire cu un ritm anual de crestere care poate merge inspre 5% din perspectiva evolutiilor de la an la an, insa este clar ca depindem foarte mult de evolutia pandemiei, de ritmul vaccinarii, de re­strictiile de calatorie si consum din restul tarilor europene. Romania are o economie complexa si puternic interconectata cu Europa, iar ritmul revenirii va fi corelat cu cel al marilor economii europene. La BT, pentru acest an headline-ul este Relansare, asa incat am pornit la drum in 2021 cu acest mindset. Vrem sa fim cat mai proactivi si sa jucam un rol major in sustinerea firmelor, a oamenilor si a economiei. Suntem constienti de rolul nostru in economie si acest lucru ne responsabilizeaza.

Cum vedeti evolutia creditarii in urmatoarea perioada? Din ce domenii vor veni mai multe solicitari pentru finantari?
Cred ca oportunitatile pot veni din sectoare mai putin dezvoltate fata de alte tari sau din reinventarea unor industrii, cum ar fi agricultura, dar si a unor businessuri. In mod cert – s-a tot discutat despre asta – pandemia a accelerat schimbari structurale si unele industrii sunt favorizate de context, iar altele, nu. Ca finantator principal al economiei, ne uitam la zonele in care Romania este un cluster de competente, cum ar fi IT-ul si agricultura, dar si la zone in care avem o pozitie competitiva sau geografica buna. Desi suntem o tara dezvoltata in Uniunea Europeana, noi inca avem de inchis un decalaj fata de Vest si asta va aduce atat o crestere a veniturilor, cat si a puterii de cumparare si a consumului. Inca avem loc unde sa crestem si de aceea vom sustine orice business care poate contribui la dezvoltarea economica si sociala, la bunastarea oamenilor. Dintre zonele pe care le vedem cu cresteri insemnate si unde vom acorda finantari semnificative as aminti agricultura, IT-ul, infrastructura, sectorul medical si comertul. Avem un focus aparte pentru noua economie verde si pe dezvoltarea sustenabila – este o zona la care ne uitam extrem de atent si unde vrem sa investim financiar, dar si sa intram cat mai repede in bucla de invatare si sa fim first mover.

Cum vedeti evolutia sistemului bancar in 2021? Cum va arata bankingul postpandemie?
Pandemia ne-a prins, ca sistem bancar, intr-o pozitie mult mai solida decat cum a fost in 2008, asa incat bancile au resursele necesare pentru a sustine relansarea businessului. Indicatori precum lichiditatea si solvabilitatea sunt la nivel confortabil chiar si pentru scenarii economice adverse. Asa cum am vazut, romanii au inceput sa economiseasca, a crescut economisirea interna, ceea ce a dus, la nivel de sector, la cresterea tendintei de scadere a raportului credite/depozite spre nivelul minim istoric de 67%, in decembrie. Cu alte cuvinte, la finalul anului trecut, diferenta dintre depo­zitele si creditul neguvernamental era de peste 138 miliarde de lei, care inseamna aproximativ 28 de mili­arde de euro, ceea ce pentru noi, bancile, reprezinta un cost de oportunitate pentru ca o parte din acesti bani pot sa mearga spre creditarea si sustinerea cresterii economice. Cum vedem 2021? Romanii au intotdeauna planuri, de aceea ne asteptam la o crestere a creditarii pentru ca vorbim de un nivel redus la costurilor reale de finantare, dar si de exces de lichiditate la nivel de sector bancar. Estimam insa si scaderea calitatii portofoliului de credite in trimestrele urmatoare, ceea ce inseamna cresterea ratei credi­telor neperformante. Ne vom orienta tot mai mult spre finantarea proiec­telor green, cum spuneam, care au ca scop principal dezvoltarea durabila in Romania – asta este o prioritate pentru Europa, dar si pentru BT.


Luminița Runcan, Director General Adjunct Risc: Se pare că vom trece mai ușor decât am crezut inițial peste criza economică – ZF, 2.03

  • La momentul acesta, se pare ca vom trece mai usor decat am crezut initial peste criza economica si suntem optimisti – vor fi reasezari in diverse verticale ale economiei. Evolutia economiei nationale depinde si de cea a economiilor din vestul Europei cu care suntem conectati puternic. Speram ca prelungirea crizei sanitare si a restrictiilor in Europa sa produca efecte gestionabile, care sa limiteze impactul indirect asupra Romaniei.
  • Cursul de schimb si dobanzile au fost si vor fi in continuare in atentia pietei, avand in vedere evolutiile bruste ale acestora pe parcursul crizei financiare din 2008. Dupa cum s-a putut observa deja, economia Romaniei este mai matura fata de anii 2008-2010, asa incat  fluctuatiile inregistrate in primavara pe cursul de schimb si pe dobanzi au fost incomparabil mai reduse. Estimam in continuare o evolutie moderata a celor doua.
  • Pentru anul 2021 – 2022, specialistii nostri estimeaza un mediu relativ stabil, cu dobanzi in scadere usoara. Iar pentru clientii care au credite, aceasta este o veste foarte buna. Preocuparea constanta a bancii este sa asigure un echilibru intre dobanzile incasate la credite si cele platite la depozite pentru a continua conduita responsabila fata de toti clientii. Dobanzile din tara noastra sunt semnificativ mai bune decat dobanzile din restul Europei. In acest context, remarcam ca si anul 2020, in linie cu ultimii 10 ani, a adus un plus de economisire, depozitele pe total sistem bancar romanesc continuand sa creasca.
  • Criza actuala este profund atipica. Discutam despre o cauza cu care economia moderna nu s-a mai confruntat in istoria recenta, poate de aceea inclusiv masurile adoptate in general de state si mediul economic pot fi percepute la o prima vedere ca fiind oarecum experimentale. Desi este greu de facut un pronostic, este foarte posibil ca diferenta majora dintre cele doua crize sa fie in avantajul contextului actual si astfel revenirea sa fie mult accelerata in situatia de astazi. 2008 a insemnat o criza care s-a manifestat prin blocarea pietelor si lipsa de lichiditati care sa asigure fluxurile necesare unei functionari normale. In 2020 a fost o criza exogena sistemului bancar, o criza sanitara ale carei masuri de gestionare s-au rasfrant negativ asupra economiei si pietelor, iar aici ma refer la masurile de lockdown partial sau total.

Economiştii de la Banca Transilvania despre economia României în 2021: Inflaţie de 2,5%, curs valutar mediu de 4,89 lei. Creşterea economică medie a României va fi de 2,4% în perioada 2020-2022 – ZF, 22.01

  • „Economia internă s-ar putea majora cu un ritm mediu anual de 2,4% în perioada 2020-2022, pe fondul creşterii investiţiilor productive cu o rată medie anuală de 6,2% (cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB), scrie Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică în cadrul Băncii Transilvania.
  • Ameliorarea climatului financiar din România în ultimele săptămâni se datorează mo­mentului favorabil din pieţele internaţionale, finalizării contextului electoral, deciziilor şi semnalelor de politică economică şi gradului ridicat de atractivitate investiţională din perspectiva termenului mediu.
  • Raportul deficit bugetar/ PIB ar putea înregistra un nivel mediu de 6,2% în perioada 2020-2022 şi spre 4% din PIB în 2022, de la aproximativ 9% în 2020.
  • „Printre factorii de risc la adresa evoluţiei economiei reale şi economiei financiare din România în trimestrele următoare menţionăm: climatul macrofinanciar mondial şi european, dinamica crizei sanitare şi procesul de vaccinare, mix-ul intern de politici economice, provocările geopolitice şi geo­economice după ce criza sanitară va fi controlată“, mai scrie Andrei Rădulescu.

Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică BT: Economia României ar putea creşte cu 2,5% în intervalul 2020-2022 susţinută de creşterea cu 6,7% a investiţiilor productive – ZF, 12.01

Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică BT: Se confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de declanşarea pandemiei şi relansarea în formă de „V“ – ZF, 8.01

  • Comerţul cu amănuntul a continuat să crească în noiembrie, în pofida persistenţei pandemiei, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare după incidenţa crizei sanitare. Se confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de declanşarea pandemiei şi relansarea în formă de V.
  • Conform scenariului macroeconomic central BT, consumul privat (principala componentă a PIB) s-ar putea majora cu o dinamică medie anuală de 2,1% în perioada 2020-2022. În acest scenariu ajustarea din 2020 (determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc) va fi contrabalansată de redinamizarea din 2021-2022, susţinută de mixul relaxat de politici economice şi de intrarea într-un nou ciclu economic.

Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică BT: Companiile din S&P 500 ar putea raporta în 2021 cel mai bun rezultat din istorie – ZF, 18.01

  • Pentru trimestrele următoare piaţa se aşteaptă la o ameliorare semnificativă a rezultatelor financiare trimestriale ale companiilor, evoluţie susţinută de îmbunătăţirea climatului din sfera economiei reale şi perspectivele de persistenţă a unui mix relaxat de politici economice (inclusiv consolidarea costurilor reale de finanţare la un nivel redus). Astfel, pentru 2021 rezultatul pe acţiune la nivelul indicelui S&P 500 previzionat de piaţă se situează la 150,06 dolari, în creştere cu 57,6% an/an şi totodată, cel mai ridicat din istorie.

2021



Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică BT: Creşterea investiţiilor în acest an, în pofida pandemiei, contribuie la tranziţia rapidă a României de la ciclul economic post-criză la un nou ciclu economic; în 2020-2022 PIB-ul ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 2,5% – ZF, 30.12

  • Pandemia a surprins România cu un nivel redus al marjei de manevră a politicii economice, în contextul persistenţei deficitelor gemene, una dintre provocările economiei interne după ieşirea din regimul de economie de stat.
  • Cu toate acestea, evoluţia economiei interne în 2020 a fost mai bună comparativ cu media Uniunii Europene, dinamică influenţată de o serie de factori: atractivitatea investiţională din perspectiva termenului mediu; dependenţă redusă de resursele externe; un mix adecvat de politici economice în implementare (pe plan intern, la nivel european şi în sfera mondială); ponderea redusă în PIB a sectoarelor cele mai afectate de restricţiile introduse pentru contracararea crizei sanitare, se arată în analiză.

Andrei Rădulescu, BT: În 2021 România ar putea începe negocierile pentru aderarea la OCDE – ZF, 23.12

  • Din perspectiva continentală, România este favorită în Europa pentru a adera la OCDE, un proces dependent în primul rând de îndeplinirea unor criterii fundamentale: societate democratică, cu respectul statului de drept şi drepturilor omului; economie de piaţă, cu grad ridicat de deschidere şi transparenţă
  • „Pe de altă parte, atragem atenţia cu privire la provocările din perspectiva convergenţei în materie de alţi indicatori de dezvoltare, aspect fundamental pentru modernizare şi creştere economică durabilă. Se menţionează majorarea vitezei de încorporare a Revoluţiei Digitale, creşterea alocărilor pentru cercetare & dezvoltare şi ameliorarea indicatorilor din sfera învăţământului superior.”
  • Spre deosebire de şocurile (endogene) anterioare, incidenţa pandemiei (un şoc exogen) a surprins economia într-o poziţie foarte bună din perspectiva înzestrării cu resurse (umane, digitale şi financiare), fără dependenţă de exterior.
  • În plus, investiţiile productive au continuat să crească în 2020, inclusiv în T2, trimestrul cu cea mai puternică scădere a economiei per ansamblu de la începutul anilor 1990.
  • Cu alte cuvinte, baza productivă a economiei nu s-a erodat, iar perspectivele de politică economică (mondiale, europene şi interne) coroborate cu potenţialul ridicat de dezvoltare din perspectiva infrastructurii critice exprimă premise foarte bune pentru evoluţia investiţiilor productive în ciclul economic care tocmai a început.

Sergiu Mircea, director de marketing BT: IMM-urile s-au dovedit a fi destul de rezistente în această criză. Dacă ne-am fi uitat în martie, când ne aşteptam la o criză de 2-3 luni şi apoi la o revenire, acum vedem că, după 8-9 luni, lucrurile nu par să se îmbunătăţească, dar, totuşi, companiile sunt în picioare – ZF, 17.11


Andrei Rădulescu, economist senior BT: Spre o nouă ordine economică mondială – 5.11

  • Resetarea ordinii economice mondiale depinde în primul rând de lansarea negocierilor între reprezentanții principalelor blocuri economice ale lumii: SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia și țările exportatoare de hidrocarburi – mai ales că tranziția spre o economie decarbonizată nu se poate realiza fără implicarea acestora.

Aurel Bernat, CEO BT AM: Suntem într-o perioadă cu două evenimente majore pentru burse, creşterea numărului de cazuri COVID-19, dar şi alegerile şi stimulii fiscali – ZF, 20.10


Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică BT: Costul finanţării statului s-a redus săptămâna trecută pe fondul semnalelor de intrare în ciclul postpandemie şi al climatului din pieţele financiare externe. În 2020, dobânda la titlurile pe 10 ani a scăzut cu 22,4% – ZF, 21.09


Analiză BT: Comerţul internaţional are o tendinţă de stabilizare, iar industria lumii a înregistrat o creştere în luna mai – ZF, 5.08


Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică BT: COVID-19, un şoc pentru economia mondială, care deschide tranziţia spre un nou ciclu economic – ZF, 18.07

  • Acest şoc va modifica paradigma comerţului internaţional pe termen scurt, reprezentând o oportunitate pentru ţările cu istoric/tradiţie în deficite comerciale. Incidenţa pandemiei evidenţiază o serie de oportunităţi investiţionale în România (pe termen scurt şi mediu), îndeosebi la nivelul infrastructurii critice. Principalele provocări sunt evitarea blocajului la nivel microeconomic, menţinerea ratingului suveran, redinamizarea investiţiilor productive şi diminuarea dependenţei de importuri – arată studiul “Economia românească postpandemie şi perspectivele pe termen mediu“.

Analiză BT: Încrederea în economie a crescut în iunie în România pentru a doua lună consecutiv, spre cel mai ridicat nivel din martie, depăşind media zonei euro – ZF, 30.06

Analiză BT: Economia mondială a atins minimul în luna aprilie, mai ales în SUA şi în ţările europene, pe fondul restricţiilor pentru contracararea crizei sanitare – ZF, 26.06

Andrei Rădulescu, economist-șef BT: Creditarea s-a temperat în luna mai, dar depozitele au ajuns la un maxim istoric, după accelerarea tendinţei de economisire, pe fondul şocului indus de pandemie – ZF, 24.06

Previziunile BT pe timp de pandemie: Economia Zonei Euro va creşte cu ritmuri trimestriale ridicate în a doua jumătate a anului – ZF, 23.06

Banca Transilvania anticipează o creştere economică cu un ritm mediu de peste 2,5% în 2020-2022 – ZF, 9.06


Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania este cel mai optimist economist: Maximul scăderii economice a fost în aprilie, iar acum deja suntem pe creştere, până în 2021 ne revenim. Dobânzile la lei vor scădea, cursul leu/euro va fi stabil şi avem o şansă istorică pentru un nou ciclu de investiţii – ZF, 17.05


Prognoze BT: Probabilitate mare ca epidemia să nu diminueze consumul privat ca în 2009 – CdG, 7.04

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *