noul normal, în România

efecte și implicații ale crizei COVID-19 văzute din România


volum

Olivia Toderean; Sergiu Celac; George Scutaru (editori) : Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie? – Curtea Veche, 2020


serie

Decât o Revistă : Ce urmează


societal

Cum se va schimba viața noastră după carantină? Radu Umbreș, doctor în antropologie socială, în dialog #deladistanta – Hotnews, 8.04.20
Încrederea este un lucru care se câștigă. Dacă statul își va face treaba, încrederea în autorități poate să crească. La fel și în sens invers. Poate scăpăm de birocrație și de dosare cu șină. ​În momentul de față măsurile sunt utilitariene și pe termen scurt, e greu să faci reforme sociale în același timp.
Există și această discuție: nu ajungem ca în cartea „1984″? Doar dacă multă lume ar ceda din intimitate în schimbul siguranței. Asta e și o formă de neîncredere în sine, mai bine are grijă statul de mine, statul știe mai bine. Să vină un tatuc care să-i coordoneze pe toți.

Florian Libocor: Izolarea sau carantina generează tensiuni sociale. În scenă trebuie să între psihologii și sociologii pentru că e nevoie de o strategie socială – Hotnews, 24.03.20

Cum va arăta lumea după pandemie – PressOne, 20.04.20
Pe lângă efectele asupra valorilor fundamentale pe baza cărora va funcționa societatea umană, sunt câteva elemente care trebuie avute în vedere indiferent de rapiditatea deznodământului crizei medicale actuale.

Mihai Maci: Niciodată lumea nu va mai fi la fel – 18.03.20
În ultimul deceniu s-au produs o mulţime de schimbări majore în lumea în care trăim. Din ele, din evoluţia şi întâlnirea (sau despărţirea) lor avem, deja, sub ochi o schiţă a lumii de mâine. Azi le înţelegem prea puţin şi le vedem mişcându-se haotic şi creând geometrii variabile, însă dinamica acestora ne va antrena – irezistibil – pe toţi. Ca-n orice descriere a lumii, trebuie să fim conştienţi că variabilele sunt nenumărate, astfel că nu-mi pot propune decât să evidenţiez cele mai evidente mutaţii ale deceniului ce s-a încheiat.


guvernare

Remus Ștefureac: Impactul epidemiei de coronavirus asupra clasei politice românești – 27.05.20
Prin urmare, forțate de cea mai gravă criză a generației noastre, partidele politice, clasa politică va fi obligată să își joace propria carte, cea a refacerii propriilor elite pentru a putea câștiga voturi și a reconsturi România. Cine nu va înțelege această lecție, va pierde alegerile, indiferent de ce estimează acum sondajele de opinie.


economic

Valentin Ionescu, ASF: Actuala criză va forţa renaşterea multor industrii; cei care se vor adapta vor fi câştigători – 24.04.20

Daniel Dăianu: De această dată este într-adevăr altfel: “efectul shutdown” – 22.03.20
După ce trecem de pandemie, va trebui să facem astfel încât economia și societatea să fie mai robuste, reziliente; avem nevoie de rădăcini economice interne mai solide, inclusiv în industria financiară; avem nevoie de un buget public mai solid, cu venituri fiscale superioare, pentru a rezista la șocuri potrivnice. Va trebui să regândim sistemul fiscal pentru a avea o societate mai coezivă, rezilientă, un buget public robust.


internațional

Se modifică raporturile de putere pe scena internațională? Titus Corlățean și Cristian Diaconescu: Jocul manipulatoriu al Chinei sau Rusiei nu are cum câștiga, pentru că este pe contrasensul a ceea ce înseamnă pentru noi Occident – Hotnews, 16.06.20

Iulian Chifu: Scenariile prospective pentru criza de coronavirus – pauză de 3 luni, îngheţ un an sau ameninţare continuă a omenirii – 3.04.20
Cea mai completă analiză a perspectivei am găsit-o în The Atlantic, tot peste ocean, şi mi-am permis să o raţionalizez analiza în termenii deciziei în criză şi a scenariilor prospective aici. Opţiunile merg de la o sincopă a omenirii de 3 luni, până absorbim şi ne obişnuim cu criza până la o ameninţare eternă şi constantă la adresa omenirii, cu un virus ce se adaptează şi se schimbă în fiecare sezon şi care trebuie combătut cu vaccin potrivit de fiecare dată.