agenda energiei – idei strategice

direcții, recomandări, angajamente – pentru Agenda Energiei



De anul viitor încep construcţiile de noi capacităţi de energie electrică – 27.08.20

  • „Eu cât timp voi fi ministru mă voi ocupa ca acest lucru să se întâmple. Voi împinge toate companiile de la spate, fie că sunt din portofoliul nostru, fie că sunt private, să realizeze aceste investiţii. Avem bani pentru energie, inclusiv pentru Cernavodă există bani, şi o să vedeţi în curând ceea ce am promis că se va întâmpla: vom continua construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. România are nevoie de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Sunt lucruri în derulare despre care nu putem vorbi în momentul de faţă, dar când o să putem vorbi, o să vorbim şi o să spunem exact cum au fost lucrurile şi ce vrem să facem, cum am reuşit să ajungem la nivelul acela şi când le vom finaliza, evident”, a menţionat Popescu, adăugând că toate acestea se vor întâmpla până la sfârşitul anului.

Nicolescu (Deloitte): Se vorbeşte foarte mult de închiderea exploatărilor pe cărbune, dar există soluţii de captare şi stocare a emisiilor – 10.06.20

  • Se vorbeşte foarte mult de închiderea exploatărilor pe cărbune. Cei care lucrăm în domeniul energetic ştim că există soluţii pentru ca acest cărbune să fie absolut neutru în raport cu mediul înconjurător, adică emisiile pot fi captate şi stocate. De ce trebuie neapărat să nu experimentăm şi să nu dăm o şansă acestor tehnologii şi deja să vorbim de închiderea exploatărilor înainte ca aceste tehnologii să aibă o şansă? Mi-aş dori ca România să nu facă o greşeală strategică. Văd foarte mult în spaţiul public o discuţie legată de trecerea, în mediul rural, de la încălzirea pe biomasă la gaz natural. Evident că nu mai putem merge nici pe lemne, nici pe paie, nici pe biomasă, nici cu randamente de sub 10%, dar soluţia nu este să trecem doar la gaze, pentru că până la urmă fiind un combustibil de tranziţie, acesta poluează. Ar trebui să ne gândim mai mult la acest lucruri şi să nu facem tranziţie la tranziţie, adică de la biomasă la gaz şi apoi de la gaz la energie electrică şi care, din punctul meu de vedere, este soluţia corectă.

Simona Vlăsceanu (ACUE): Trebuie să regândim o strategie de industrializare viabilă a României – 14.05.20

  • Constatăm, într-adevăr, o reducere a consumului de energie şi o mutare din zona industrială spre zona casnică şi este de înţeles. Este momentul ca autorităţile, Guvernul, Parlamentul, indiferent de culoarea politică, să îşi dea mâna şi să regândim şi să punem pe hârtie o strategie de industrializare viabilă, astfel încât să stimulăm consumul de resurse şi toate sectoarele să beneficieze şi să fim pregătiţi pentru un alt moment care să nu se afecteze la fel de mult ca această perioadă de pandemie. Toată lumea acceptă situaţia că este posibil ca, în toamnă, să ne confruntăm cu o situaţie grea din nou şi sper să fim pregătiţi. Nu ştim să profităm sau nu se vorbeşte despre oportunităţile pe care le oferă fondurile europene pentru următorul exerciţiu financiar sau despre oportunităţile pe care le aduce Green Deal. Este momentul, totuşi, să ne dăm mâna şi să contribuim la acest demers şi la acest efort.

Răzvan Nicolescu, partener Deloitte: România poate să atragă zero sau sute de miliarde de euro pentru tranziţia către energie verde şi depinde de noi să avem o strategie. În acest moment, nu avem o strategie – 3.02.20

  • Există un potenţial economic uriaş, Uniunea Europeană a anunţat Pactul Ecologic European, începând din acest an şi până în 2050. Trebuie să investim în Europa aproape 7 trilioane în total, adică peste 225 de miliarde de euro anual până în 2050. România poate să atragă zero sau sute de miliarde, depinde de noi să avem o strategie. În acest moment, nu avem o strategie.

Laurian Lungu: România trebuie să-și traseze clar politicile pentru anul 2030 și 2050

  • Date fiind țintele ambițioase ale Uniunii Europene, există trei aspecte care pot influența tranziția energetică din România. Primul aspect, explică Lungu, se referă la legătura dintre creșterea economică și consumul de energie. Al doilea abordează provocarea duală existentă în contextul decarbonificării: avem nevoie de mai multă energie, cu mai puține emisii – iar gazul natural reprezintă o soluție necesară și eficientă. Apoi, un al treilea element este constituit de identificarea resurselor de finanțare pentru tranziția energetică.
  • Gazul natural ar trebui să aibă un rol covârșitor în această ecuație. În același timp, creșterea energiei eoliene și solare va continua, însă, pe tendința curentă, va reprezenta sub 20%, într-un scenariu optimist, din mixul energetic al României, în anul 2030. Și la nivel global previziunile sunt similare, procentul variază între 15 și 30%. Astfel, restul de energie trebuie să vină din alte surse. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) prevede, în scenariul de bază, un mix al energiei provenit din țiței și gaz natural la peste 50%, în 2040, la nivel global, cu o creștere a aportului gazului, însă însoțit de soluții de captare, folosire și înmagazinare a carbonului. Astfel de soluții există, însă trebuie să devină și fezabile din punct de vedere comercial.
  • Ca și în alte țări, o mare parte a acestui efort investițional ar trebui realizat de către stat. Fondurile UE pot constitui o soluție parțială, însă trebuie atrase. Iar pentru a avea o eficiență cât mai mare a investițiilor este necesar în mod clar un plan adecvat pentru sector, pe termen lung, agreat cu stake-holderii relevanți –ceea ce va duce și la o creștere a investițiilor private.