agenda economiei – idei strategice

direcții, recomandări, angajamente – pentru Agenda Economiei



Ce ar trebui să facă statul ca să iasă din corzile în care intră singur – 23.07.20

  • Fie că vorbim de marile proiecte de digitalizare din sistemul fiscal care urmează să diminueze birocrația, de recalibrarea unor taxe, de gestionarea și fructificarea banilor din fondurile europene sau de inițiativele pentu susținerea agricultorilor români, alianțele strategice cu actori relevanți din mediul privat și câștigarea susținerii vocilor cu o excelentă reputație profesională ar putea face o diferența în felul în care este perceput sprijinul oferit de stat mediului privat. Mi-ar plăcea să văd mai multe apariții publice în care reprezentanții statului ies împreună cu reprezentanți apreciați ai mediului privat pentru declarații comune privind felul în care au căutat soluții lucrând împreună, iar cei responsabili să explice deciziile administrative pe care le-au luat. Să spună împreună unde sunt de acord, unde sunt în dezacord și că vor susține împreună implementarea deciziei. E un semn de maturitate și responsabilitate de partea ambelor părți, un semn care ar da mai mult curaj și ar arată susținere reală pentru mediul privat.

O idee la care se lucrează în anumite instituții: Schemă de finanțare IMM prin bursă, în special pentru IT, exporturi și inovație – 24.06.20


Christian von Albrichsfeld, Continental România23.06.20

  • Un program de muncă flexibilă ne-ar ajuta foarte mult, să avem un sistem similar cu Germania, care ne-a ajutat în 2009. Ce înseamnă acest program – dacă o companie are astăzi o producţie de 70% din total, cheamă 70% din timp an­ga­jaţii şi plătesc 70%. În rest, oamenii stau acasă, iar statul compensează o parte şi în total vor primi peste 90% din sa­lariu. Dacă piaţa merge mai sus, putem angaja de la 70 la 90% în funcţie de evoluţie.
  • Sistemul dual a început în Transilvania şi Banat, am început alături de alte companii din Germania pentru că noi cunoaştem sistemul.  Acum ne-am unit forţele prin Parteneriatul Auto Român cu companii precum Dacia, Ford, Schaeffler, care au locaţii şi la Craiova sau Piteşti şi ne-am extins cu sistemul dual şi în alte regiuni istorice.

Mediul de afaceri subliniază: Va trebui să ne unim forţele, să facem fuziuni, să ne sprijinim unii pe alţii pentru că astfel vor creşte resursele – 23.06.20

  • „Va trebui să ne uităm la potenţialul pe care nu ni l-am atins, să lucrăm acolo, să ne unim forţele, să nu mai mergem pe firme foarte mici, cu unul sau doi angajaţi, să facem fuziuni, să ne sprijinim unii pe alţii pentru că astfel resursele vor creşte. O primă problemă este că nu avem încredere unii în alţii, nici statul în noi, nici noi în stat, nici noi între noi, a doua este că nu avem resurse, noi am tot mers pe împrumuturi, suntem destul de greu bancabili ca ţară şi ca firme, iar ultima este că avem, inclusiv la guvernare, oameni care nu au mentalitate de antreprenori“, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele AHK România, în cadrul unei videocon­ferinţe organizată de Consiliul Naţio­nal al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Orban: Obiectiv – în maximum cinci ani România să depăşească PIB-ul mediu la nivel european – 11.06.20

  • În domeniul infrastructurii de transport planificăm investiţii de aproximativ 40 de miliarde de euro, atât în infrastructura rutieră, cât şi în infrastructura feroviară, care este extrem de importantă. Să nu uităm că Europa consideră transportul feroviar ca un transport prioritar, deoarece este un transport ecologic, sigur, care asigură şi confort. Nu puteam să tratăm – aşa cum a fost tratat în ultimii ani – calea ferată ca pe o Cenuşăreasă. Ca atare, şi aici vor veni investiţii publice masive. De asemenea, vrem să dezvoltăm infrastructura aeroportuară, cu planuri extrem de serioase, punerea în practică a Master Plan-ului de dezvoltare a Aeroportului Bucureşti Otopeni. De asemenea, dezvoltarea altor aeroporturi care se pot constitui în hub-uri de transport aerian.
  • Lucrările de navigabilitate a Dunării sunt fundamentale pentru a fructifica prezenţa pe teritoriul României a celei mai importante axe de transport fluvial, care poate contribui la punerea în valoare a poziţiei geostrategice a ţării noastre şi la valorificarea portului Constanţa ca o poartă de intrare – ieşire din Europa.
  • După decizii catastrofale în domeniul energetic luate în ultimii şase-şapte ani, România a ajuns din exportator net de energie, importator de energie. Mai mult decât atât, competitivitatea companiilor româneşti a fost distrusă literalmente de preţul foarte mare, atât la gazul natural, cât şi la electricitate, care a fost rezultatul în special al unor decizii administrative guvernamentale care au permis ca contractele de furnizare a energiei electrice şi a gazului natural către companiile care acţionează în România să ducă la preţuri extrem de ridicate şi la reducerea competitivităţii acestor companii”, a afirmat prim-ministrul.

Ludic Orban: Ne gândim la construcţia unui fond de investiţii, după modelul polonez – 4.05.20

  • Ne gândim la construcţia unui fond de investiţii. Avem un model care a funcţionat foarte bine, este fondul de investiţii dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare iniţială de la stat, a fost listat pe bursă şi a permis, practic, achiziţia de acţiuni la fondul de investiţii de către sectorul privat. Acest instrument îl gândim ca un instrument de dezvoltare a anumitor domenii de activitate – pentru că la fel au făcut şi polonezii, fondul l-au împărţit în mai multe zone -, agricultură, de exemplu, pentru a susţine dezvoltarea în anumite domenii în care noi considerăm că putem să fim competitivi, în care avem potenţial de dezvoltare şi în care companiile pot fi susţinute în proiectele de investiţii.

Ludovic Orban: Ne gândim la un program de economisire „Români pentru români” – 4.05.20

  • Intenţionăm să lărgim instrumentul emiterii de obligaţiuni pentru cetăţenii români, care să poată fi cumpărate de cetăţenii români, astfel încât să oferim un instrument suplimentar de economisire pentru cetăţeni şi să oferim posibilitatea celor care au resurse să economisească banii prin astfel de instrumente, cum sunt titlurile de stat, obligaţiunile. Ne gândim ca anumite emisiuni să fie pentru niste obiective specifice, în care să implicăm cetăţeanul într-un program “români pentru români”, ceva de acest gen.

Cristian Grosu: Just business – capitalul autohton la pubertate – 4.03.20

  • Mediul de afaceri autohton s-a copt pentru a ieși să joace la nivelul următor. Dar în lipsa unui proiect de țară – cu o viziune asupra stimulentelor cu care trebuie vitaminizate domeniile cheie – capitalul autohton riscă să băltească în mize mici, locale și desuete, în loc să se alinieze într-o albie racordată la viitoarea economie europeană integrată.
  • Singura șansă este să intuim către ce anume se îndreaptă economia globală, care vor fi alianțele și lanțurile de producție ale viitorului scurt (5-7 ani e chiar un viitor scurt, mai ales că pe el au început deja negocierile) și să părăsim ”plutonul”, pentru a ne întâlni cu el, pe scurtătură, în viitorul ăla de peste 5-7 ani.
  • Nu face nimic statul pentru asta? Capitalul autohton ar trebui să abandoneze conflictele de tot felul și să-și facă propria hartă de urmat, bazată pe cooperare și înțelegerea viitorului.
  • Or, aici e nevoie de o strategie națională de lansare la internaționalizare și export o economie care are dificultăți de-a înțelege trendul – și nu de o hărmălaie de companii care, de îndată ce scot capul la suprafață, sunt comisionate de niște securiști bătrâni care se mulțumesc cu niște sute de milioane pentru schi.

Ionuț Simion, PwC România: Există siguranță și stabilitate, fără prosperitate? Cum repunem economia pe lista scurtă a priorităților strategice – 11.02.20

  • Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional, gradul de convergență economică a României, măsurată ca PIB pe cap de locuitor față de media UE, va atinge un nivel de 66% în 2023, față de un nivel de 60,7% în 2019. Ca estimările să se realizeze, România ar trebui să stimuleze sursele de creștere și să răspundă adecvat amenințărilor sau vulnerabilităților generate de digitalizare, demografie, educație, energie, mediu și infrastructură. Fără a avea pretenția unei enumerări complete, o abordare strategică conectată cu trendurile globale ar trebui, în opinia mea, să vizeze în principal, aceste domenii.

Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene: Pentru noul exerciţiu al fondurilor europene, antreprenorii români trebuie să îşi schimbe strategia şi să îşi îndrepte afacerile spre zona inovativă – 10.01.2020

  • „Mi-aş face un business în inteligenţa artificială pentru roboţi, automatizări industriale, tot ceea ce înseamnă tehnologia de vârf, precum şi în zona biotehnologiilor, a nano­tehnologiilor, fotonică, micro­electronică.“

Theodor Stolojan: Anul 2020 cere un efort special de gândire strategică – 7.01.20

  • Acest efort de gândire strategică va trebui să răspundă la o întrebare fundamentală pentru etapa care urmează: cum va face România trecerea de la o producţie de bunuri şi servicii, preponderent cu valoare adăugată relativ mică, la o producţie de bunuri şi servicii cu valoare adăugată mărită. Fără această trecere, România nu poate creşte standardul de viaţă şi poate rămâne blocată în ceea ce economiştii denumesc capcana venitului mediu. Iar această trecere impune creşterea productivităţii şi a competitivităţii produselor şi serviciilor, prin introducerea noilor tehnologii de produs şi proces, în sectoarele unde putem dezvolta avantaje competitive. Iar aceste tehnologii noi trebuie să răspundă la criteriile unei economii sustenabile cu un conţinut redus de combustibili fosili şi ale economiei digitale.
  • Guvernul are obligaţia de a elabora programul public de investiţii pentru un interval de timp care coincide cu noua perspectivă financiară europeană 2021-2027. Numai cu un astfel de program, adoptat în Parlament şi respectat în execuţie, putem evita erorile şi subdezvoltarea infrastructurii în toate domeniile de interes public (transporturi, sănătate, educaţie, canalizări, epurare ape uzate, recircularea deşeurilor etc.), precum şi susţinerea unor procese favorabile dezvoltării (ca de exemplu, încurajarea micilor înntreprinzători, a cercetării, a digitalizării serviciilor publice, a energiei regenerabile).

Cosmin Vladimirescu, Mastercard: Plăţile cu mobilul ar putea înregistra un adevărat succes în mediul rural şi ar grăbi procesul de incluziune financiară – 6.01.20

  • Stimularea gradului de educaţie financiară în rândul populaţiei rurale ar putea încuraja adopţia plăţilor prin intermediul terminalelor mobile, bancarizând astfel un segment social blocat între neîncrederea în tehnologie şi dificultatea companiilor financiare de a-şi susţine în mod profitabil reţeaua de ATM-uri şi POS-uri.

Adrian Vascu, Veridio: Soluţia nu este de la cine tăiem, ci de unde creştem veniturile pentru noi toţi – 6.01.20

  • Soluţiile le ştim toţi – infrastructură, educaţie, sănătate, eliminarea birocraţiei, clarificarea legislaţiei şi lista continuă. Dar trebuie să ne asigurăm că soluţiile sunt implementate, altfel vom reveni mereu la tăieri. Iar pentru a rezolva cauzele acestor probleme trebuie să fim uniţi mereu, şi la bine, şi la greu.

România are nevoie de 1 milion de muncitori și 10.000 de roboți industriali – 20.05.19

  • Această a patra revoluție industrială va aduce schimbări fundamentale în mecanismele economice și România trebuie să fie pregătită. Perfecționarea angajaților pentru a susține noile tehnologii trebuie să fie în prim-plan. Competitivitatea economică va depinde, în mare măsură, de felul în care companiile se vor adapta la Industry 4.0, inclusiv de modul în care vor dezvolta mecanisme eficiente de suport’ – a explicat Lidia Neacșu, reprezentantă a companiei de training și consultanță Best Smart Consulting.