agenda 2020 – relansarea post-CoV în România

direcții, elemente, propuneri pentru o relansare economică în România pe fondul crizei COVID-19



Ce conține noul program de relansare economică: Granturi nerambursabile de 3,1 miliarde de euro pentru horeca, IMM-uri, firmele care fac angajări, firme din mediul rural – 23.06.20


Laurian Lungu: Ecuația simplă a economiei. Cum să descifrăm ce urmează – andreearosca.ro, 15.06.20


Orban: Guvernul are în lucru un program de relansare economică; va pune accent pe încurajarea investiţiilor, a capitalului autohton – 11.06.20

  • Chiar din perioada în care pericolul COVID-19 a impus suspendarea activităţii în domenii vitale pentru economie, am fost conştienţi că relansarea post-pandemică este foarte importantă pentru viitor. Pe lângă măsurile care s-au impus în plan sanitar, am mers în paralel şi cu măsuri active care să vină în sprijinul companiilor din România, cu precădere în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, iar acum avem în lucru un program de relansare economică în care vom pune accent pe încurajarea investiţiilor, a capitalului autohton şi asigurarea funcţionalităţii instituţiilor care asigură o piaţă liberă şi corectă pentru companiile de pe piaţa românească.
  • Proiectele mari de infrastructură, pe care le considerăm absolut necesare pentru atragerea investiţiilor, sunt prioritare şi le vom sprijini în următorii doi ani alocând resurse masive de la buget acolo unde este nevoie. Deopotrivă, ca guvern liberal, susţinem iniţiativa privată şi spiritul întreprinzător, pentru care vom încerca să mobilizăm toate resursele financiare care vin de la nivel european, cu un program cât mai amplu de granturi care să fie acordate întreprinderilor mici şi mijlocii.

Impactul pandemiei asupra IMM-urilor românești. Ce măsuri au luat alte state UE care ar putea inspira și autoritățile române – 11.06.20


Cele 6 recomandări ale Academiei pentru a minimiza pierderile economice generate de coronavirus în România – Hotnews, 8.06.20

  • Academicienii recomandă Guvernului să dea asigurări că împrumuturile guvernamentale din acestă perioadă sunt pentru dezvoltarea producției și pentru creșterea investițiilor din economie și nu se vor transfera ca povară generațiilor următoare.
  • De asemenea, ar fi de dorit menținerea capacității de transport a firmelor naționale și încurajarea dezvoltării producției autohtone și dezvoltarea de firme cu capital românesc sau mixt plasate în lanțul valoric de producție al multinaționalelor.

Sebastian Burduja (MFP): Trebuie să atragem firme care modelează viitorul economic al Planetei, precum Tesla – 28.05.20

  • Sunt trei etape distincte. Prima este cea de stabilizare economică, pe care încercăm să o facem cât mai bine. A doua este cea de relansare economică şi a treia este cea de adaptare, respectiv de transformare a modelului economic românesc, unde, inclusiv din perspectiva aceasta a unei noi viziuni pentru economia României, vrem să colaborăm cu mediul privat, să punem toate elementele împreună.
  • România este în competiţie pentru investiţii cu toate ţările, nu doar din regiune. Este o competiţie globală. Noi trebuie să fim în stare să atragem aceste firme în ţară şi nu doar cele care vin din China, ci şi firme care efectiv modelează viitorul economic al Planetei, cum este, de exemplu, Tesla. Guvernul României nu trebuie să facă economie de la nicio resursă în a atrage genul acesta de investitori strategici în ţară.

MoneyCorp: România trebuie să se focuseze pe încurajarea producţiei autohtone şi a exporturilor, relansarea economică depinde de stimularea investiţiilor străine directe şi a exporturilor. Europenii vor fi mai atenţi la preţ, iar mulţi investitori vor privi cu rezerve piaţa chineză – 18.05.20


Pandemia ar putea evidenția potențialul României de a deveni un punct central în lanțul de aprovizionare a Uniunii Europene pe termen lung – 13.05.20

  • România ar putea să convingă UE că merită un nou loc în lanțul său de aprovizionare și să identifice surse de finanțare pentru a deveni un punct central de producție al Europei pe termen lung, ceea ce ar putea duce la progresul propriei economii prin poziționarea în centrul securității europene. Ar putea, dar o va face?

Ludovic Orban: Primul pilon al reconstrucţiei economice pe care îl gândim este cel al investiţiilor publice – 12.05.20

  • Lucrăm la un plan de măsuri economice şi sociale. Acest plan va cuprinde mai multe categorii de măsuri. Primul pilon al reconstrucţiei economice pe care-l gândim este pilonul investiţiilor publice. Aici, încercăm să mobilizăm toate resursele pentru a asigura finanţare pentru marile obiective de infrastructură de transport, de infrastructură energetică, de infrastructură în domeniul sănătăţii, educaţiei, în domeniul comunicaţiilor şi în domeniul agriculturii.

Ludovic Orban: Ne axăm în ghidarea resurselor pe principiul că trebuie să producem în România ce se poate produce competitiv – 12.05.20

  • Unul dintre principiile pe care ne axăm în ghidarea, să spun, resurselor, este un principiu foarte bun: ce se poate produce în România competitiv, trebuie să producem în România. Este foarte important, numai dacă te uiţi la agricultură, depindem într-o proporţie extrem de mare de inputuri, iar fructificarea producţiei agricole, dacă te uiţi la structura exporturilor, aproape 70% sunt exporturi de cereale vrac şi de animale vii, adică fără valoare adăugată, în care câştigul producătorului, efectiv, probabil din valoarea adăugată care se stabileşte, e de 10%, maxim 15%. Aici va trebui să creăm pârghii de susţinere a oricărei iniţiative economice în domenii în care putem să producem, putem să generăm servicii de calitate în România care să poată să fie competitive cu produsele şi serviciile care sunt generate de companii din alte ţări.

Ludovic Orban: Poate fi absorbită o forţă de muncă importantă în construcţii printr-un program de investiţii fără precedent – 11.05.20

  • Poate fi absorbită o forţă de muncă importantă pe piaţa construcţiilor prin susţinerea unui program de investiţii fără precedent, pe care intenţionăm să-l declanşăm în următorii ani. Vă dau numai un exemplu: pentru investiţiile preconizate pe următorii zece ani pentru infrastructura de transport doar este nevoie de cel puţin 250.000 de locuri de muncă suplimentare faţă de locurile de muncă existente în domeniul construcţiilor. Sigur, luând în calcul şi programul de investiţii în domeniul infrastructurii energetice, în domeniul infrastructurii de sănătate. Reamintesc că am semnat contractele de finanţare pentru cele trei spitale regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca, de asemenea, sunt proiecte şi pentru alte spitale în alte oraşe importante ale României, plus vom acorda o atenţiei deosebită investiţiilor în sănătate şi aici vor exista posibilităţi de găsire a unui loc de muncă.

Klaus Iohannis: Un obiectiv fundamental al planului de relansare economică – creşterea masivă a investiţiilor publice în toate tipurile de infrastructură – 6.05.20

  • Un obiectiv fundamental al planului de relansare economică, la care lucrăm împreună cu Guvernul Orban, este creşterea masivă a investiţiilor publice în toate tipurile de infrastructură, de la cea energetică, la cea de transport şi de sănătate. Vorbim practic de un proiect de reconstrucţie a României. Produsele româneşti de calitate reprezintă, la rândul lor, o resursă pe care o vom promova mult mai bine şi vom susţine investiţii semnificative în sectoare economice de interes strategic, cum sunt agricultura şi industria alimentară, securitatea energetică, dar şi sanitară.

Ludovic Orban: Obiectivul nostru – să depăşim 6% din PIB alocat investiţiilor publice, în maxim doi ani – 4.05.20

  • Tot legat de programul de relansare, vă anunţ că obiectivul nostru este să creştem masiv investiţiile publice în toate tipurile de infrastructură – infrastructură de transport, infrastructură energetică, infrastructura de sănătate. (…) De asemenea, infrastructura şcolară, infrastructura de comunicaţii, toate vor face obiectul unor planuri de investiţii, infrastructura în agricultură, de exemplu, infrastructura de irigaţii şi susţinerea fermierilor în achiziţia de echipamente de irigare. (…) Vom prezenta toate proiectele de investiţii care urmează a fi finanţate în cadrul acestui amplu proiect de reconstrucţie naţională şi obiectivul nostru este să depăşim 6% din PIB, alocat investiţiilor publice, într-o perioadă de maxim doi ani de zile, iar sumele mobilizate pentru finanţarea acestor obiective de investiţii să fie mai mari decât au fost vreodată în istorie.

Cristian Socol: Despre Repornirea economică a României în 6 paşi – 4.05.20

  • Al şaselea pas trebuie pus în practică cât mai rapid. Este vorba de fundamentarea şi implementarea unui Plan Economic Naţional cu măsuri pe termen scurt şi mediu. Un Plan care să conţină o viziune despre cum va arăta economia românească în următorii ani. Care să fie modelul, care să fie structura economiei. Un Program care să conţină cel puţin răspunsuri la patru mari provocări: cum va ieşi economia din criza în care se afundă din ce în ce mai puternic cu fiecare zi ce trece; cum se poate menţine o sustenabilitate decentă a finanţelor publice; cum se pot proteja locurile de muncă şi puterea de cumpărare a populaţiei şi cum putem să producem cât mai mult aici, în România.

Cristian Socol: Macroeconomie europeană. Despre mixul de finanţare extern al Planului Economic Naţional Snagov 2.0 – 16.04.20


Cosmin Marinescu: Economia în stare de urgență – cum repornim economia? – 28.04.20

  • Prima și cea mai importantă direcție este rezolvarea crizei de sănătate publică! Aceasta este soluția „economică” primordială deoarece economia se hrănește din încredere și predictibilitate, de unde nevoia de reducere a incertitudinii și temerilor pe care oamenii le resimt în legătură cu sănătatea și viața lor. De aici ar rezulta doza de optimism și de perspectivă pozitivă care ar susține consumul – deci relansarea cererii.
  • A doua direcție vizează asigurarea unui cadru eficient de guvernanță economică, ceea ce se traduce prin măsuri guvernamentale corect fundamentate, transparente și obiective în raport cu problemele identificate, care să ofere soluții eficiente, prin care mediul de afaceri să acumuleze treptat încredere în perspectivele economice, iar apetitul antreprenorial să revină în teritoriu pozitiv – deci relansarea ofertei.
  • A treia direcție vizează utilizarea soluțiilor comune care se conturează la nivelul UE, prin care România să mobilizeze capabilități financiare importante, necesare stimulării economice, nu doar în perioada imediată și nu doar pentru sectoarele direct afectate. Este vorba de utilizarea de mecanisme de sprijin și instrumente financiare care să asiste, pe termen scurt și mediu, efortul de redresare economică, în contextul unor politici monetare adaptate rațional momentului.

Virgil Popescu promite că România nu va reveni la vechea economie de dinaintea crizei – 24.04.20

  • Este clar că trebuie să ne regândim producţia industrială. Ne vom concentra pe sectoarele care demonstrau semne încurajatoare chiar înainte de criză: energie, petrochimie şi apărare. (…) Pandemia de coronavirus a forţat guvernele şi companiile din întreaga lume să îşi regândească accesul imediat la produse esenţiale precum alimente şi medicamente. Nevoia urgentă de stocuri mari şi de lanţuri de aprovizionare mai rezistente a dat naştere la dezbateri în rândul economiştilor şi decidenţilor politici cu privire la dezavantajele globalizării şi dacă producţia ar trebui amplasată mai aproape de casă.

Virgil Popescu, ministrul Economiei: Din producția internă vom asigura peste 60-70% din necesarul de materiale sanitare / Vom veni cu al doilea val de măsuri care vor stimula economia – 24.04.20

  • ​România nu trebuie să mai fie dependentă de importurile din China, a declarat Virgil Popescu, ministrul economiei, într-un interviu acordat HotNews.ro. Acesta spune că începând cu a doua jumătate a lunii aprilie, companiile românești vor putea asigura peste 60-70% din necesarul intern de materiale sanitare. Acestea vor produce astfel de materiale și după ce trece criza coronavirusului, mai ales că trebuie refăcute rezervele statului care acum sunt zero. Acum este în proces de acreditare o companie a statului care se va ocupa numai de achiziționarea de la producători români.

Virgil Popescu, ministrul Economiei: Trebuie să fim pregătiţi, să avem un scenariu post-criză – 25.03.20

  • Lucrăm pe mai multe scenarii, lucrăm în a doza efortul. Nu vrem să dăm de la început cât se poate da, pentru că nu ştim cât va dura şi de aceea trebuie să dozăm efortul. De aceea am tot afirmat: a fost un prim val de măsuri, îl mai corectăm dacă trebuie corectat, după care lucrăm la un al doilea val de măsuri, la un al treilea val de măsuri dacă va fi cazul, pentru că trebuie să fim pregătiţi pentru absolut toate scenariile. Nu ştiu dacă până acum vreun Guvern a mai spus aşa, că lucrează şi în perspectivă şi se gândeşte şi la scenariul de a reporni economia la finalul crizei. Dar noi vă spunem că asta facem, la asta lucrăm şi lucrăm şi cu instituţiile internaţionale, cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, tocmai pentru a şti exact şi a găsi un scenariu pregătit pentru România post criză.