Economia în 2020>30 – analize și prognoze BT

Add a comment

Andrei Rădulescu, Economist-șef BT: În următorii ani, România va fi în top 10 economii ale UE – hotnews, 23.02.23

  • România a fost vedeta economiilor europene, din perspectiva procesului de convergență economică pe parcursul ultimelor decenii. În 2021 eram peste 74 % din media Uniunii Europene din perspectiva PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare și foarte probabil vom depăși Polonia în următorii 3 ani.

Perspectivele pentru economia României pe termen mediu – BT Macro Focus, 20.01.23

  • Previziunile actualizate indică perspective de creștere pentru economia națională cu dinamici anuale de 4,6% în 2022, 2,6% în 2023, respectiv 3,8% în 2024.
    • Activitatea din economia națională se va redinamiza în 2024, evoluție determinată de temperarea presiunilor inflaționiste și implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența pandemiei COVID-19. În acest scenariu previzionăm continuarea fluxurilor investiționale post-pandemie în trimestrele următoare, evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare, potențialul ridicat de convergență economică europeană și accesarea programelor europene.
  • Conform scenariului central actualizat investițiile productive din România ar putea crește cu ritmuri anuale în accelerare de la 5,3% în 2022, la 6,4% în 2023, respectiv 6,7% în 2024, cu implicații pozitive la nivelul climatului din piața forței de muncă și impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB-ului. Rata medie anuală a șomajului ar putea să scadă de la 5,4% în 2022, la 5,2% în 2023, respectiv 5,1% în 2024.
  • La nivelul cererii externe nete prognozăm creșterea exporturilor și importurilor totale (bunuri și servicii) cu dinamici medii anuale de 10%, respectiv 11,4% în intervalul 2022 – 2024, după cum se poate observa în al treilea grafic din partea dreaptă.
    • Atragem atenția cu privire la factorii de risc pentru dinamica economiei României în trimestrele următoare: nivelul ridicat de incertitudine și tendința recentă de deteriorare a climatului macroeconomic mondial; tensiunile geo-politice; deciziile de politică economică pe plan intern, inclusiv ritmul de implementare a reformelor structurale; modificările climatice.

Riscuri la adresa stabilității financiare – BT Daily, 20.01.23

Investiții străine directe de peste 10 miliarde EUR – BT Macro Focus, 13.01.23

2022

Creşterea economică încetineşte, dar rămâne robustă pe baza consumului. La 9 luni din 2022, economia României este pe plus cu 5% – ZF, 16.11.22

  • Datele privind dinamica economiei interne din primele nouă luni ale anului curent exprimă un grad ridicat de rezistenţă la suprapunerea şocurilor, inclusiv accelerarea ritmului anual al preţurilor de consum spre cel mai ridicat nivel din 2003 şi intensificarea percepţiei de risc investi­ţional – notează Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macro de la Banca Transilvania.

Comerţul internaţional cu bunuri a suferit modificări structurale după aderarea la UE – ZF, 20.09.22

  • Aderarea României la Uniunea Europeană a avut impact pozitiv la nivelul fluxurilor comerciale internaţionale cu bunuri, arată o analiză a Băncii Transilvania făcută de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică.
  • România nu a reuşit însă să adreseze provocarea ajustării deficitului comercial cu bunuri, evoluţie determinată, în principal, de discontinuitatea reformelor structurale şi de implementarea unui mix îndeosebi pro-ciclic de politici economice.
  • Se evidenţiază creşterea exporturilor de bunuri cu un ritm mediu anual de 7,3% în perioada 2006 – 2021, la nivelul record de 74,7 miliarde EUR. Categoriile de bunuri cu cele mai ridicate dinamici medii anuale în intervalul 2006 – 2021 au fost: materiale crude (6%, la 3,5 miliarde EUR), chimice (6,3% la 3,8 miliarde EUR), bunuri prelucrate (6,4% la 13,3 miliarde EUR), maşini & echipamente (10,3%, la 33,6 miliarde EUR) şi agro-alimentare (17,3% la 6,2 miliarde EUR).

Valoarea adăugată a sectorului IT&C a crescut cu o rată anuală de 23% în primul trimestru – ZF, 7.09.22

  • IT&C s-a evidenţiat în peisajul sectoarelor din economia naţională printr-o dinamică ridicată a valorii adăugate brute în ultimii ani, pe fondul implementării Revoluţiei digitale şi mai ales în contextul pandemiei – arată Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică Banca Transilvania.

Şomajul a scăzut la nivelul de dinaintea pandemiei. În iulie 2022 erau 433.000 de şomeri în România, în scădere cu 16.000 de persoane faţă de iunie 2022 – ZF, 2.09.22

  • Statisticile confirmă consolidarea tendinţei de ameliorare a climatului din sfera pieţei forţei de muncă în a şaptea lună din 2022, expresie a continuării fluxurilor investiţionale în economie, în pofida suprapunerii şocurilor din sfera ofertei şi tensiunilor geopolitice regionale – scrie Andrei Rădulescu, care conduce departamentul de analiză macroeconomică din Banca Transilvania.

2021

Banca Transilvania prognozează că 2022 va fi un an economic mai bun decât estimările guvernului: creştere economică de 5,2% faţă de 4,6%. Cursul va depăşi 5 lei, iar dobânda de referinţă la BNR va ajunge la 2,5% – ZF, 30.12.21

Schimbarea de paradigmă la nivel de politică monetară – BT, 12.10.21

  • Pe parcursul ultimelor decenii au existat numeroase provocări la adresa sistemului monetar-financiar internațional, într-un context dominat de factori structurali și de incidența unor șocuri fără precedent – endogene și exogene.
  • Procesul de globalizare a continuat, iar această tendință s-a intensificat imediat după aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), precum și datorită progresului tehnologic, pe măsura încorporării Revoluției IT și a Revoluției Digitale. Economia mondială a crescut accentuat pe parcursul ultimelor decenii, evoluție determinată mai ales de contribuția țărilor emergente și în dezvoltare – inclusiv de ascensiunea Chinei, mai puternică dupa includerea în OMC. În acest context, rolul Chinei în economia mondială a crescut semnificativ, aspect reflectat de creșterea ponderii acestei țări în PIB-ul mondial de la 2% la începutul anilor 1990, la 17% în prezent.
  • În ceea ce privește șocurile endogene și exogene, printre ele se numără declanșarea Marii Recesiuni în 2007, cea mai severă criză economico-financiară mondială de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și incidența pandemiei prin care trecem, care a venit împreună cu o criză sanitară fără precedent în ultimul secol, la nivel mondial.
  • Nu în ultimul rând, după incidența crizei economico-financiare – care a început în SUA, în 2007, cu implicații pe termen mediu – am asistat la apariția cryptomonedelor, dezvoltarea sistemului financiar din umbră (shadow banking) și apariția fintech-urilor, cu consecințe atât pentru sectorul bancar, cât și pentru politica monetară.
  • În pofida acestor modificări de amploare într-o perioadă relativ scurtă de timp, de două decenii, a tendinței de depreciere pentru cursul real al dolarului american și creșterii semnificative a ponderii datoriei publice în PIB în SUA spre niveluri record, arhitectura sistemului monetar-financiar internațional a rămas neschimbată, continuând să fie dominată de dolarul american. (…)
  • Aspectele menționate au contribuit la modificări structurale în sfera sectorului bancar (mondial și european, inclusiv cel din România) pe parcursul ultimilor ani, prin:
    • acumularea unui exces de lichiditate fără precedent, ceea ce reprezintă un cost de oportunitate pentru sectorul bancar;
    • intensificarea gradului de reglementare;
    • renunțarea la operațiuni complexe (cu grad ridicat de risc) și accentul pe activitatea de creditare cu un grad ridicat de prudență;
    • consolidarea bazei de capital;
    • accentul pe digitalizarea serviciilor financiar-bancare.

Consumul privat, coloana vertebrală a economiei româneşti, bifează un plus de 13% la şapte luni din 2021. Andrei Rădulescu, BT: Efectul de bază se disipează gradual şi avansul consumului se normalizează – ZF, 6.09.21

  • Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, scrie, într-o notă adresată investitorilor, că frânarea comerţului cu amănuntul din iulie reflectă disiparea graduală a efectului de bază: lockdownul din martie-mai 2020 a paralizat activitatea economică şi este normal ca cifrele din 2021 din lunile aferente  să arate creşteri spectaculoase an/an.

Rata şomajului a început din nou să crească în iulie, după patru luni consecutive de scădere. Andrei Rădulescu, BT: „În primele şapte luni din 2021, numărul de şomeri a crescut cu 3,2% an/an, ca urmare a incidenţei crizei sanitare şi consecinţelor acestui şoc fără precedent la nivel mondial în ultimul secol“ – ZF, 2.09.21

Daniela Secară, CEO BT Capital Partners: Tot mai multe companii îşi caută finanţare prin Bursă, iar investitorii caută alternative de investiţii. Bulgărele se măreşte de la o zi la alta şi nu trece o săptămână fără – ZF, 7.07.21

  • Suntem într-o perioadă de efervescenţă a pieţei de capital. Vedem că tot mai multe companii îşi caută alternative de finanţare, iar investitorii caută în continuare alternative de investiţii. Tot acest bulgăre se măreşte de la o zi la alta şi nu trece o săptămână fără o listare. Vedem tot mai multe programe educaţionale pornite spre dezvoltarea pieţei de capital. Ne-a ajutat şi ne va ajuta în continuare statutul de piaţă emergentă.

Previziunile macroeconomice ale Băncii Transilvania până în 2023 – ZF, 23.06.21

  • Băncile cen­trale nu se grăbesc să nor­malizeze po­litica monetară. Nu vom termina po­litica monetară de re­la­xare până nu se vor reduce progra­me­le de cumpărare de active. Dacă după Marea Re­cesiu­ne vor­beam de pro­grame de ordi­nul sutelor de mi­liar­de fie de dolari, fie de euro, acum după incidenţa pandemiei vor­bim de pro­grame de ordinul trilioanelor, fie de dolari, fie de euro pentru a contra­ca­ra impac­tul econo­mic al crizei sani­tare şi a men­ţine sistemul financiar în­tr-o func­ţionare eficientă pentru o re­dre­sare rapidă – a spus Andrei Rădulescu, di­rec­tor ana­liză ma­cro­economică la Ban­ca Tran­sil­vania, în cadrul unei con­ferinţe de profil.

Andrei Rădulescu, BT: În 2022, BNR va începe să normalizeze politica monetară – ZF, 18.06.21

  • Anul viitor cu siguranţă BNR va începe să normalizeze politica monetară, însă, dat fiind că vom trăi după incidenţa unei pandemii, nu mă aştept să avem iar un ciclu monetar în care dobânda de politică monetară să urce semnificativ.

Banca Transilvania a revizuit în sens pozitiv prognoza privind creşterea economiei în acest an, estimând un avans al PIB de 6%, cel mai ridicat din 2017, de la 5,4% cât estima în mai – ZF, 8.06.21

  • Acest scenariu este susţinut de perspectivele foarte bune pentru evoluţia formării brute de capital fix (dinamici anuale de 10.3% în 2021 şi 2022, respectiv 8.3% în 2023), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB, date fiind nivelul redus al costurilor reale de finanţare, potenţialul ridicat de dezvoltare, climatul pozitiv din sectorul bancar, majorarea expunerii băncilor străine pe România, accelerarea ratei de absorbţie a fondurilor europene şi implementarea programelor lansate de Uniunea Europeană după incidenţa pandemiei (inclusiv Next Generation).
  • În ceea ce priveşte consumul privat, principala componentă a PIB, banca estimează creşteri de 6,1% în 2021, 4,5% în 2022, respectiv 3,9% în 2023.
  • Potrivit analizei BT, datele indică ameliorarea climatului din sfera economiei reale la începutul anului curent, confirmă relansarea în formă de V şi exprimă premise favorabile pentru trimestrele următoare, aspect evidenţiat de accelerarea dinamicii investiţiilor productive.

Andrei Rădulescu, BT: Datele surprinzătoare din T1 arată că economia poate atinge o creştere de 7% în 2021. Suntem la debutul unui nou ciclu economic – ZF, 23.05.21

  • Estimările publicate de INS confirmă relansarea în formă de V pentru economia internă după incidenţa pandemiei, precum şi intrarea într-un nou ciclu economic. Această evo­luţie a fost ajutată de accelerarea procesului de vaccinare, de po­liticile guvernului şi, evident, de „efectul de bază“.

Tiberiu Moisa, despre PNRR: Este o oportunitate istorică, iar calitatea strategiei nu va rezolva singură provocările – BT, 13.05.21

Tiberiu Moisa, Director General Adjunct Midcorporate și IMM BT, la conferința online despre Planul Național de Redresare și Rezilienta (PNRR), organizată de Consiliul Național al IMM-urilor din România:

  • Este o oportunitate istorică, generată de solidaritatea europeană, însă fructificarea ei depinde de noi toți. Astăzi avem o economie mai matură, de la mediul de business până la UAT-uri, cu alte cuvinte avem ceea ce trebuie pentru a înțelege și a folosi o asemenea oportunitate istorică. A venit la momentul oportun. În ultimii ani, cifrele arată un grad de absorbție în creștere pe proiectele europene. Ne arată că oamenii înțeleg din ce în ce mai bine aceste oportunități de finanțare.
  • Calitatea strategiei nu va rezolva singură provocările. Va conta enorm modul cursiv în care convertim în pași simpli ceea ce avem de făcut. Să punem la dispoziția oamenilor instrumente financiare pe care oamenii să le înțeleagă. Susțin o infrastructură de finanțare și suport cât mai eficientă.
  • Pe lângă PNRR, avem Cadrul Multianual prin Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună, alte zeci de miliarde de euro. Sumele reunite ale tuturor programelor de finanțare sunt mari și cu potențial de a multiplica investițiile. Sunt atât de semnificative încât economia României se poate reinventa, dublându-se, prin absorbirea acestor sume într-un timp relativ scurt, ori asta nu poți să faci decât dacă ai mecanisme care funcționează. De folosirea curbei de învățare din programele deja în derulare va depinde și rapiditatea în implementare, un alt factor cheie de succes.
  • Oamenii nu se feresc de birocrație pentru că solicită mai mult efort sau mai multă muncă. Nimeni nu se ferește de muncă. Nu aceasta este problema principală – deși generează ineficiente. Oamenilor le e teamă de birocrație pentru că le este teamă că pot greși neintenționat. Cu cât un cadru de implementare este mai stufos cu atât percepția că poți greși ceva pur formal este mai prezentă. Să nu uităm că sunt programe cu un regim strict de evaluare și monitorizare. Și atunci cu cât e mai birocratic procesul, cu atât mai mari sunt șansele să apară greșeli.

Semne bune pentru economie: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul indicator pentru consumul privat, a crescut cu 4,1% în T1/2021. În martie, consumul s-a majorat cu 9,1%, cel mai bun ritm din februarie 2020 – ZF, 6.05.21

  • Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania, estimează pentru 2021 o creştere a consumului privat cu un ritm mediu anual de 4,3%. „Conform scenariului macroeconomic central BT, revizuit recent, prognozăm creşterea consumului privat cu ritmuri anuale de 4,3% în 2021, 5,7% în 2022, respectiv 3,5% în 2023.”

Andrei Rădulescu, BT: Pe termen mediu prognozăm convergenţa marjelor nete de dobândă din România spre nivelurile din Zona Euro – ZF, 6.05.21

  • Între final de decembrie 2020 şi sfârşitul lunii martie 2021 marjele nete de dobândă au crescut la creditele-depozitele în lei, cu 0.1 puncte bază ytd la cele în sold şi cu 67 puncte bază ytd la cele noi. Pe de altă parte, marjele nete de dobândă au scăzut pe segmentul credite-depozite în euro, cu opt puncte bază ytd la cele în sold şi cu 50 puncte bază ytd la cele noi.
  • Evoluţia ratelor de dobândă din sectorul bancar intern va fi influenţată de o serie de factori în trimestrele următoare: deciziile şi semnalele de politică monetară (SUA, Zona Euro, regiune şi România); climatul macro-financiar (global şi European); mix-ul intern de politici economice; provocările la adresa ordinii economice mondiale şi sistemului monetar-financiar internaţional după incidenţa pandemiei.
  • Pe de altă parte, din perspectiva termenului mediu prognozăm convergenţa marjelor nete de dobândă din România spre nivelurile din Zona Euro, scenariu susţinut de perspectivele de aderare la OCDE şi de intensificare a procesului de apropiere structurală de nucleul dur al Uniunii Europene.

Andrei Rădulescu, BT: Piaţa rezidenţială merge din plin. Suntem la cea mai bună dinamică din 2007 încoace, evoluţie susţinută de creşterea încrederii în economie – ZF, 30.04.21

Andrei Rădulescu, BT: Raportul credite-depozite a scăzut la 66,7% în februarie, nivel minim istoric – ZF, 22.04.21

  • Raportul credite-depozite a scăzut la 66,7% în februarie, nivel minim istoric, de la 67,2% în ianuarie, evoluţie determinată de ajustarea de pe segmentul credite-depozite în valută, de la 58,6% în ianuarie la 57,4% în februarie, un alt nivel minim istoric, arată o analiză realizată de Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania. Pe de altă parte, raportul credite-depozite în lei s-a consolidat la 71,8% în februarie.
  • În ceea ce priveşte marjele de dobândă aplicate de bănci, acestea au scăzut marginal în februarie, evoluţie influenţată de deciziile şi semnalele de politică monetară din SUA, Zona Euro şi România.

Banca Transilvania a revizuit prognozele privind economia: PIB-ul ar putea creşte cu 5% în 2021, consumul tot cu 5%, iar investiţiile cu 6,4% – ZF, 28.03.21

  • România a început bine anul economic 2021, pe fondul ameliorării indicatorilor din sfera pandemiei şi implementării unui mix relaxat de politici economice. Am revenit la prognozele pe ani, în locul celor pe termen mediu, pe fondul diminuării gradului de incertitudine, după încorporarea crizei sanitare la nivelul comportamentului economic al populaţiei şi companiilor – a declarat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la BT.
  • Astfel, banca prognozează o creştere economică de  6% în 2022 şi de 4.3% în 2023, în paralel cu avansul investiţiilor, cu 6.9% în 2022 şi 5.8% în 2023, faţă de 5,6% anul trecut.
  • Consumul privat ar putea creşte cu dinamici anuale de 5.7% în 2022 şi 3.5% în 2023, după declinul cu 5% din 2020.
  • Pentru consumul guvernamental, BT previzioneazăitmuri anuale de 4.7% în 2021 şi 4.5% în 2022 şi 2023.
  • Nu în ultimul rând, ne aşteptăm la ameliorarea contribuţiei exportului net la ritmul anual de creştere economică pe termen mediu.
  • În sfera financiară, analistul se aşteaptă la normalizarea graduală a ratelor de dobândă la titlurile de stat şi continuarea tendinţei ascendente pentru EUR/RON.
  • Climatul pozitiv din pieţele financiare internaţionale s-a consolidat recent. Cu toate acestea, se evidenţiază recalibrarea aşteptărilor investitorilor pe pieţele internaţionale de titluri de stat (ceea ce a condus la creşterea semnificativă a ratelor de dobândă.

Andrei Rădulescu, BT: Printre provocările sectorului bancar în 2021 atenţionăm asupra dinamicii ratei creditelor neperformante, accelerării inflaţiei şi excesului de lichiditate – ZF, 12.03.21

Ömer Tetik, BT: Anul relansării în banking – BIZ, 9.03.21

  • Cum vedeți evoluția economiei în acest an? Cu ce scenarii privind creș­terea economică lucrați când faceți strategiile băncii?
    Ne-am pregătit cu planuri diferite, am luat în considerare fiecare semnal, cifră și tendință. Ne așteptam la o revenire cu un ritm anual de creștere care poate merge înspre 5% din perspectiva evoluțiilor de la an la an, însă este clar că depindem foarte mult de evoluția pandemiei, de ritmul vaccinării, de re­stricțiile de călătorie și consum din restul țărilor europene. România are o economie complexă și puternic interconectată cu Europa, iar ritmul revenirii va fi corelat cu cel al marilor economii europene. La BT, pentru acest an headline-ul este Relansare, așa încât am pornit la drum în 2021 cu acest mindset. Vrem să fim cât mai proactivi și să jucăm un rol major în susținerea firmelor, a oamenilor și a economiei. Suntem conștienți de rolul nostru în economie și acest lucru ne responsabilizează.
  • Cum vedeti evoluția creditării în urmatoarea perioadă? Din ce domenii vor veni mai multe solicitări pentru finanțări?
    Cred că oportunitățile pot veni din sectoare mai puțin dezvoltate față de alte țări sau din reinventarea unor industrii, cum ar fi agricultura, dar și a unor businessuri. În mod cert – s-a tot discutat despre asta – pandemia a accelerat schimbări structurale și unele industrii sunt favorizate de context, iar altele, nu. Ca finanțator principal al economiei, ne uităm la zonele în care România este un cluster de competențe, cum ar fi IT-ul și agricultura, dar și la zone în care avem o poziție competitivă sau geografică bună. Deși suntem o țară dezvoltată în Uniunea Europeană, noi încă avem de închis un decalaj față de Vest și asta va aduce atât o creștere a veniturilor, cât și a puterii de cumpărare și a consumului. Încă avem loc unde să creștem și de aceea vom susține orice business care poate contribui la dezvoltarea economică și sociala, la bunăstarea oamenilor. Dintre zonele pe care le vedem cu creșteri însemnate și unde vom acorda finanțări semnificative aș aminti agricultura, IT-ul, infrastructura, sectorul medical și comerțul. Avem un focus aparte pentru noua economie verde și pe dezvoltarea sustenabilă – este o zonă la care ne uităm extrem de atent și unde vrem să investim financiar, dar și să intrăm cât mai repede în bucla de învățare și să fim first mover.
  • Cum vedeti evoluția sistemului bancar în 2021? Cum va arăta bankingul postpandemie?
    Pandemia ne-a prins, ca sistem bancar, într-o poziție mult mai solidă decât în 2008, așa încât băncile au resursele necesare pentru a susține relansarea businessului. Indicatori precum lichiditatea și solvabilitatea sunt la nivel confortabil chiar și pentru scenarii economice adverse. Așa cum am văzut, românii au început să economisească, a crescut economisirea internă, ceea ce a dus, la nivel de sector, la creșterea tendinței de scădere a raportului credite/depozite spre nivelul minim istoric de 67%, în decembrie. Cu alte cuvinte, la finalul anului trecut, diferența dintre depo­zitele și creditul neguvernamental era de peste 138 miliarde de lei, care înseamnă aproximativ 28 de mili­arde de euro, ceea ce pentru noi, băncile, reprezintă un cost de oportunitate, pentru că o parte din acești bani pot să meargă spre creditarea și susținerea creșterii economice. Cum vedem 2021? Românii au întotdeauna planuri, de aceea ne așteptăm la o creștere a creditării, pentru că vorbim de un nivel redus la costurilor reale de finanțare, dar și de exces de lichiditate la nivel de sector bancar. Estimăm însă și scăderea calității portofoliului de credite în trimestrele următoare, ceea ce înseamnă creșterea ratei credi­telor neperformante. Ne vom orienta tot mai mult spre finanțarea proiec­telor green, cum spuneam, care au ca scop principal dezvoltarea durabilă în România – asta este o prioritate pentru Europa, dar și pentru BT.

Luminița Runcan, Director General Adjunct Risc: Se pare că vom trece mai ușor decât am crezut inițial peste criza economică – ZF, 2.03.21

  • La momentul acesta, se pare că vom trece mai ușor decât am crezut inițial peste criza economică și suntem optimiști – vor fi reașezări în diverse verticale ale economiei. Evoluția economiei naționale depinde și de cea a economiilor din vestul Europei cu care suntem conectați puternic. Sperăm că prelungirea crizei sanitare și a restricțiilor în Europa să producă efecte gestionabile, care să limiteze impactul indirect asupra României.
  • Cursul de schimb și dobânzile au fost și vor fi în continuare în atenția pieței, având în vedere evoluțiile bruște ale acestora pe parcursul crizei financiare din 2008. După cum s-a putut observa deja, economia României este mai matură față de anii 2008-2010, așa încât  fluctuațiile înregistrate în primăvară pe cursul de schimb și pe dobânzi au fost incomparabil mai reduse. Estimăm în continuare o evoluție moderată a celor două.
  • Pentru anul 2021 – 2022, specialiștii noștri estimează un mediu relativ stabil, cu dobânzi în scădere ușoară. Iar pentru clienții care au credite, aceasta este o veste foarte bună. Preocuparea constantă a băncii este să asigure un echilibru între dobânzile încasate la credite și cele plătite la depozite pentru a continua conduita responsabilă față de toți clienții. Dobânzile din țara noastră sunt semnificativ mai bune decât dobânzile din restul Europei. În acest context, remarcăm că și anul 2020, în linie cu ultimii 10 ani, a adus un plus de economisire, depozitele pe total sistem bancar românesc continuând să crească.
  • Criza actuală este profund atipică. Discutăm despre o cauză cu care economia modernă nu s-a mai confruntat în istoria recentă, poate de aceea inclusiv măsurile adoptate în general de state și mediul economic pot fi percepute la o primă vedere ca fiind oarecum experimentale. Deși este greu de făcut un pronostic, este foarte posibil ca diferența majoră dintre cele două crize să fie în avantajul contextului actual și astfel revenirea să fie mult accelerată în situația de astăzi. 2008 a însemnat o criză care s-a manifestat prin blocarea piețelor și lipsa de lichidități care să asigure fluxurile necesare unei funcționări normale. În 2020 a fost o criză exogenă sistemului bancar, o criză sanitară ale cărei măsuri de gestionare s-au răsfrânt negativ asupra economiei și piețelor, iar aici mă refer la măsurile de lockdown parțial sau total.

Analiză BT: Costul finanțării României reîncepe să crească ușor, dar perspectivele economiei rămân favorabile – CdG, 21.02.21

Economiştii de la Banca Transilvania despre economia României în 2021: Inflaţie de 2,5%, curs valutar mediu de 4,89 lei. Creşterea economică medie a României va fi de 2,4% în perioada 2020-2022 – ZF, 22.01.21

  • Economia internă s-ar putea majora cu un ritm mediu anual de 2,4% în perioada 2020-2022, pe fondul creşterii investiţiilor productive cu o rată medie anuală de 6,2% (cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB) – scrie Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică în cadrul Băncii Transilvania.
  • Ameliorarea climatului financiar din România în ultimele săptămâni se datorează mo­mentului favorabil din pieţele internaţionale, finalizării contextului electoral, deciziilor şi semnalelor de politică economică şi gradului ridicat de atractivitate investiţională din perspectiva termenului mediu.
  • Raportul deficit bugetar/ PIB ar putea înregistra un nivel mediu de 6,2% în perioada 2020-2022 şi spre 4% din PIB în 2022, de la aproximativ 9% în 2020.
  • Printre factorii de risc la adresa evoluţiei economiei reale şi economiei financiare din România în trimestrele următoare menţionăm: climatul macrofinanciar mondial şi european, dinamica crizei sanitare şi procesul de vaccinare, mix-ul intern de politici economice, provocările geopolitice şi geo­economice după ce criza sanitară va fi controlată.

Prognoze Banca Transilvania pentru 2021: Scade prima de risc pentru împrumuturile României, cursul mediu va fi de 4,89 lei / euro – CdG, 21.01.21

Andrei Rădulescu, BT: Economia României ar putea creşte cu 2,5% în intervalul 2020-2022 susţinută de creşterea cu 6,7% a investiţiilor productive – ZF, 12.01.21

Andrei Rădulescu, BT: Se confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de declanşarea pandemiei şi relansarea în formă de „V“ – ZF, 8.01.21

  • Comerţul cu amănuntul a continuat să crească în noiembrie, în pofida persistenţei pandemiei, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare după incidenţa crizei sanitare. Se confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de declanşarea pandemiei şi relansarea în formă de V.
  • Conform scenariului macroeconomic central BT, consumul privat (principala componentă a PIB) s-ar putea majora cu o dinamică medie anuală de 2,1% în perioada 2020-2022. În acest scenariu ajustarea din 2020 (determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc) va fi contrabalansată de redinamizarea din 2021-2022, susţinută de mixul relaxat de politici economice şi de intrarea într-un nou ciclu economic.

Andrei Rădulescu, BT: Companiile din S&P 500 ar putea raporta în 2021 cel mai bun rezultat din istorie – ZF, 18.01.21

  • Pentru trimestrele următoare piaţa se aşteaptă la o ameliorare semnificativă a rezultatelor financiare trimestriale ale companiilor, evoluţie susţinută de îmbunătăţirea climatului din sfera economiei reale şi perspectivele de persistenţă a unui mix relaxat de politici economice (inclusiv consolidarea costurilor reale de finanţare la un nivel redus). Astfel, pentru 2021 rezultatul pe acţiune la nivelul indicelui S&P 500 previzionat de piaţă se situează la 150,06 dolari, în creştere cu 57,6% an/an şi totodată, cel mai ridicat din istorie.

2020

Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică BT: Creşterea investiţiilor în acest an, în pofida pandemiei, contribuie la tranziţia rapidă a României de la ciclul economic post-criză la un nou ciclu economic; în 2020-2022 PIB-ul ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 2,5% – ZF, 30.12

  • Pandemia a surprins România cu un nivel redus al marjei de manevră a politicii economice, în contextul persistenţei deficitelor gemene, una dintre provocările economiei interne după ieşirea din regimul de economie de stat.
  • Cu toate acestea, evoluţia economiei interne în 2020 a fost mai bună comparativ cu media Uniunii Europene, dinamică influenţată de o serie de factori: atractivitatea investiţională din perspectiva termenului mediu; dependenţă redusă de resursele externe; un mix adecvat de politici economice în implementare (pe plan intern, la nivel european şi în sfera mondială); ponderea redusă în PIB a sectoarelor cele mai afectate de restricţiile introduse pentru contracararea crizei sanitare, se arată în analiză.

Andrei Rădulescu, BT: În 2021 România ar putea începe negocierile pentru aderarea la OCDE – ZF, 23.12

  • Din perspectiva continentală, România este favorită în Europa pentru a adera la OCDE, un proces dependent în primul rând de îndeplinirea unor criterii fundamentale: societate democratică, cu respectul statului de drept şi drepturilor omului; economie de piaţă, cu grad ridicat de deschidere şi transparenţă
  • Pe de altă parte, atragem atenţia cu privire la provocările din perspectiva convergenţei în materie de alţi indicatori de dezvoltare, aspect fundamental pentru modernizare şi creştere economică durabilă. Se menţionează majorarea vitezei de încorporare a Revoluţiei Digitale, creşterea alocărilor pentru cercetare & dezvoltare şi ameliorarea indicatorilor din sfera învăţământului superior.

Raport BT: Deficitul bugetar ar putea scădea la 3% din PIB în 2022. Se scumpește creditul guvernamental – CdG, 8.12

Sergiu Mircea, director de marketing BT: IMM-urile s-au dovedit a fi destul de rezistente în această criză. Dacă ne-am fi uitat în martie, când ne aşteptam la o criză de 2-3 luni şi apoi la o revenire, acum vedem că, după 8-9 luni, lucrurile nu par să se îmbunătăţească, dar, totuşi, companiile sunt în picioare – ZF, 17.11

Andrei Rădulescu, economist senior BT: Spre o nouă ordine economică mondială – BT, 5.11

  • Resetarea ordinii economice mondiale depinde în primul rând de lansarea negocierilor între reprezentanții principalelor blocuri economice ale lumii: SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia și țările exportatoare de hidrocarburi – mai ales că tranziția spre o economie decarbonizată nu se poate realiza fără implicarea acestora.

Aurel Bernat, CEO BT AM: Suntem într-o perioadă cu două evenimente majore pentru burse, creşterea numărului de cazuri COVID-19, dar şi alegerile şi stimulii fiscali – ZF, 20.10

Andrei Rădulescu, BT: Costul finanţării statului s-a redus pe fondul semnalelor de intrare în ciclul postpandemie şi al climatului din pieţele financiare externe. În 2020, dobânda la titlurile pe 10 ani a scăzut cu 22,4% – ZF, 21.09

Analiză BT: Comerţul internaţional are o tendinţă de stabilizare, iar industria lumii a înregistrat o creştere în luna mai – ZF, 5.08

Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică BT: COVID-19, un şoc pentru economia mondială, care deschide tranziţia spre un nou ciclu economic – ZF, 18.07

  • Acest şoc va modifica paradigma comerţului internaţional pe termen scurt, reprezentând o oportunitate pentru ţările cu istoric/tradiţie în deficite comerciale. Incidenţa pandemiei evidenţiază o serie de oportunităţi investiţionale în România (pe termen scurt şi mediu), îndeosebi la nivelul infrastructurii critice. Principalele provocări sunt evitarea blocajului la nivel microeconomic, menţinerea ratingului suveran, redinamizarea investiţiilor productive şi diminuarea dependenţei de importuri – arată studiul “Economia românească postpandemie şi perspectivele pe termen mediu“.

Analiză BT: Încrederea în economie a crescut în iunie în România pentru a doua lună consecutiv, spre cel mai ridicat nivel din martie, depăşind media zonei euro – ZF, 30.06

Andrei Rădulescu, economist-șef BT: Creditarea s-a temperat în luna mai, dar depozitele au ajuns la un maxim istoric, după accelerarea tendinţei de economisire, pe fondul şocului indus de pandemie – ZF, 24.06

Banca Transilvania anticipează o creştere economică cu un ritm mediu de peste 2,5% în 2020-2022 – ZF, 9.06

Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania este cel mai optimist economist: Maximul scăderii economice a fost în aprilie, iar acum deja suntem pe creştere, până în 2021 ne revenim. Dobânzile la lei vor scădea, cursul leu/euro va fi stabil şi avem o şansă istorică pentru un nou ciclu de investiţii – ZF, 17.05

  • În urma incidenţei acestei crize cos­turile de finanţare la nivel mondial vor rămâne la niveluri minime istorice câţiva ani buni de aici înainte. Este cel mai bun moment de a investi în economie. Şocul indus de pandemie a de­terminat creşterea gradului de fle­xi­bi­litate pe piaţa forţei de muncă. Trebu­ie să ne orientăm către consumul de bunuri şi servicii realizate în România, avem şansa să echilibrăm balanţa externă – a spus Andrei Rădulescu la ZF Live.
  • În ceea ce priveşte impactul pan­de­miei asupra economiei României, ni­velul de incertitudine privind dinamica pe termen scurt este foarte ridicat. Cu cât impactul va fi mai puternic în acest an, cu atât dinamica  relansării va fi mai semnificativă în anul următor. În scenariul pe termen mediu, între 2020 şi 2022, noi ne aşteptăm ca PIB-ul Româ­niei să crească cu un ritm mediu anual de peste 2,5%. Sunt deja semnale clare de start al unui nou ciclu economic şi avem acest set de oportunităţi fantastice.
  • Eu cred că economia a atins punc­tul maxim de intensitate a crizei induse de şocul pandemiei în luna aprilie. Dacă ne uităm pe datele privind consumul de energie electrică, o să observăm o scă­de­re semnificativă a consumului de ener­gie atât faţă de luna martie, cât şi faţă de aprilie 2019.

Prognoze BT: Probabilitate mare ca epidemia să nu diminueze consumul privat ca în 2009 – CdG, 7.04

Leave a Reply