Agenda E-ARC – Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență

Reziliența în fața amenințărilor de tip hibrid, un “sport de echipă” în care nimeni nu trebuie lăsat în urmă – E-ARC, 7.06.22

  • Deși consolidarea rezilienței prin elaborarea și implementarea comună, civil-militară, de politici de pregătire, prevenție, protecție este obligatorie pentru asigurarea succesului în fața stresurilor interne și externe de toate tipurile, un alt palier este esențial în dezvoltarea unei reziliențe sustenabile: unitatea de efort cu statele partenere, asigurată prin implicarea acestora în atingerea dezideratelor și prin transferul de expertiză în combaterea amenințărilor.
  • Capacitatea de adaptare a statelor din vecinatatea UE/ NATO trebuie și ea consolidată. Instrumentele de asistență pre-aderare și în cadrul parteneriatelor dezvoltate cu acestea ar trebui să includă în mod explicit direcții de acțiune împotriva influenței externe maligne, în interiorul programelor dedicate consolidării statului de drept, drepturilor omului și independenței mass-media, în cele de întărire a capacitații statului și a societății civile, etc.

Prețul războiului din Ucraina – E-ARC, 27.04.22

  • Problemele sunt cu atât mai pregnante la nivelul statelor cu dependență puternică de importurile din Federația Rusă sau Ucraina, precum și asupra celor care gestionează afluxul masiv de refugiați, însă efectele se vor resimți asupra întregului bloc european, ca urmare a interconectării inerente dintre economiile dezvoltate.
  • România exportă către Rusia, în principal produse finite sau prelucrate, iar cele mai mari importuri din Rusia sunt cele de materii prime.
  • Angajații firmelor rusești care activează pe teritoriul național, pe fondul sancțiunilor aplicate acestora vor avea de suferit, fiind create premisele închiderii operatorilor economici cu capital rusesc ce operează în țara noastră.
    • Situația economică actuală și evoluția sa pe termen scurt sunt previzibil a fi utilizate de diferiți actori interni și externi pentru a exploata nemulțumirea populației, a crea emoție și a influența opinia publică.
  • România trebuie să ia măsuri pentru reducerea dependenței față de resursele Rusiei, în special cele energetice. Diversificarea piețelor de către firmele românești este o soluție pe termen mediu și lung.
  • Companiile româneşti care derulează operaţiuni comerciale pe pieţele din Rusia, Belarus sau Ucraina, precum şi producătorii români care se aprovizionează cu materii prime ori subansamble din aceste ţări pot apela la asistenţa oferită de reprezentanţii din străinătate ai Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului. Este important ca țara noastră să utilizeze mai bine instrumentele europene, având în vedere că în prezent este una dintre țările cu cel mai mic grad de utilizare al preferințelor comerciale pe care UE le-a negociat la nivel comunitar.

Dezinformarea amplificată prin instrumente cyber – E-ARC, 24.05.22

TikTok riscă să devină un canal major de propagare a dezinformării – E-ARC, 24.05.22

Propaganda rusă are în vizor refugiații ucraineni – E-ARC, 21.04.22

Barometrul rezilienței societale în domeniul informațional – E-ARC, 18.04.22

  • Studiul are patru secțiuni principale. Prima este dedicată trecerii în revistă a cadrului normativ și strategic ce oferă instrumente pentru recunoașterea și combaterea unei acțiuni de dezinformare. În continuare,  pornind de la datele oferite de câteva cercetări cantitative anterioare, studiul identifică mecanisme de propagare ale dezinformării și indică o serie de mutații ale narațiunilor maligne din spațiul informațional – de la pandemie la războiul din Ucraina. În încheiere, se formulează recomandări în vederea creșterii nivelului de reziliență în fața amenințării pe care o reprezintă campaniile de dezinformare.

Analiză de reziliență – Situația din Marea Neagră – E-ARC, 14.04.22

Securitatea Mării Negre – esenţială pentru rezilienţa euro-atlantică – E-ARC, 11.04.22

Securitatea Mării Negre – esenţială pentru rezilienţa euro-atlantică – Ovidiu Raețchi, 10.04.22

  • E important să urmărim ce se întâmplă în această perioadă cu cerealele din Ucraina sau România; implicaţiile economice, logistice şi securitare pot fi majore. Ştim, de exemplu, că – în condiţii normale – Ucraina îşi expedia pe mare 98% din cereale. Azi, cu Mariupol şi Odessa blocate, o parte dintre acestea pleacă pe calea ferată către statele din jur (România, Polonia, Ungaria, Slovacia). Problema este că schimbarea ecartamentului căii ferate la ieşirea din fostul spaţiu sovietic generează mari întârzieri – doar în Polonia sunt blocate peste 1000 de vagoane cu cereale. Deşi România şi-a probat sprijinul pentru Ucraina inclusiv prin deschiderea de a transporta cereale ucrainene prin portul Constanţa, situaţia din Marea Neagră necesită la rândul său o mare atenţie şi coordonare internaţională, pentru că aici au fost detectate mine în derivă pe coridorul de transport al cerealelor spre Orientul Mijlociu (în apele României, Turciei, Bulgariei).
    • Articolul utilizează informaţii din informarea „Resilience Alert” emisă de Comunitatea de Interese Crize şi Urgenţe Complexe din cadrul Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă de la Bucureşti

Ovidiu Raețchi, numit șef al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență – 31.01.22

România inaugurează Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, care elaborează strategii de răspuns în fața posibilelor riscuri și amenințări. Centrul va fi deschis pentru colaborarea cu UE și NATO – 31.05.21