Planul Național de Redresare și Reziliență – dos

Toate proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență rămân și vor fi susținute la Bruxelles, a declarat aseară Florin Cîțu. Premierul a precizat că va merge luna viitoare la Bruxelles împreună cu ministrul Cristian Ghinea pentru a negocia finanțarea. Deși proiectele rămân aceleași, valoarea lor a fost redusă, de la 41 de miliarde de euro la la cele 29,4 miliarde oferite de Comisia Europeană. Ministrul Cristian Ghinea a declarat la Digi24 că reducerea valorii s-a decis în urma discuțiilor din Coaliție și cu experții europeni, deoarece au fost cazuri pentru care nu era o fundamentare foarte bună a costurilor.

Problemele PNRR-ului – Octavian Șerban, spotmedia, 28.04
Miliardele din PNRR: De la investiția nr.1 la cea mai bună declarație a ministrului Ghinea – Octavian Șerban, spotmedia, 4.02

Cîţu: Guvernul a aprobat mandatarea Ministerului Investiţiilor pentru negocierea PNRR la nivelul Comisiei Europene – Agerpres, 7.04

MIPE: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă actualizat a fost adoptat de Guvern; urmează negocierea cu Comisia Europeană – Agerpres, 7.04
Guvernul a aprobat OUG privind elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă – Agerpres, 31.03
Guvernul va dezbate, în a doua lectură, elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă – Agerpres, 31.03

Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Domnule Iohannis, domnule Cîţu, cel mai bun omagiu pentru Institutul Cantacuzino este să daţi 20 milioane euro din PNRR pentru o fabrică de vaccinuri – Dragoș Damian, 1.04

Cîțu: Lansăm PNRR în dezbatere publică, a fost al doilea test al coaliției / Ghinea: Un regret e că ne-am concentrat mai mult pe conținut și mai puțin pe ambalaj. Poate vom găsi un titlu care să arate ce reprezintă PNRR cu adevărat – G4Media, 19.03

Iohannis promite 4 miliarde de euro din PNRR pentru școli: “Educația din România nu-și mai permite să piardă niciun copil” / Cum vor fi alocați banii europeni – 17.03

PNRR a fost actualizat – alocarea de la Bruxelles scade cu 1,3 miliarde: Pentru sita deasă a Comisiei, România va trimite proiecte care depășesc alocarea – CdG, 9.03

Premierul Florin Cîțu: Sănătatea are un buget de aproape 3 miliarde de euro alocat din Planul Național de Redresare și Reziliență – CE, 3.03

Implicarea Societății Civile Cum folosim experiența ONG-urilor în elaborarea PNRR – MIPE, 23.03

Când va primi România primii bani prin Mecanismul European de Redresare? – RFI, 25.02

MIPE a încheiat consultările și dezbaterile publice privind planul de redresare de 30 miliarde de euro. Documentul actualizat va fi trimis Comisiei Europene – CE, 22.02

CCIR salută propunerile de redresare economică cuprinse în bugetul de stat pentru 2021 și consideră că investițiile reprezintă cheia relansării economiei românești – CE, 22.02

Ministrul Cristian Ghinea propune alocarea în PNRR a unui miliard de euro pentru împăduriri – CE, 22.02

Marcel Boloș, fostul Ministru al Fondurilor Europene: Modificarea Planului Național de Relansare și Reziliență este firească. A impus-o noul regulament al Parlamentului European – CE, 18.02

MIPE a publicat o Fișă de Reforme și Investiții în cadrul PNRR pe care contributorii trebuie să o completeze în raport cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale ONU – CE, 13.02

Eurobarometru: Trei sferturi dintre români cred că Planul de 30 de miliarde de euro pentru redresare și reziliență va reface economia – 12.02

Klaus Iohannis solicită modernizarea școlii românești din cele 30 de miliarde de euro de la UE prin “digitalizarea învățământului, dotarea școlilor și construcția de școli verzi” – CE, 11.02

Liderul PSD Marcel Ciolacu face apel la consens politic pentru realizarea unui ”plan cu adevărat de redresare și reziliență”: Să lăsăm deoparte orgoliile politice și să găsim împreună cele mai bune soluții – 11.02

Premierul Florin Cîțu: Din banii la care România va avea acces prin Mecanismul financiar european, vom finanța construcția de noi spitale și modernizarea celor existente. Vrem să finalizăm PNRR cât mai curând / Ludovic Orban: Am satisfacția datoriei împlinite – 10.02

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare: Cele 30,44 miliarde de euro care revin României prin mecanismul de redresare economică, o șansă unică. Suntem în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru finalizarea PNRR – 10.02

Ministrul Ghinea propune crearea unui instrument de finanţare pentru primării care să constea într-un „fond de rezilienţă” pentru localităţi, din care să fie finanțate școli, spitale, dar și alte obiective – 9.02

Cristian Ghinea: Dezbaterile publice pentru actualizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi terminate până la începutul lunii martie. Granturi, doar acolo unde nu se poate imagina un alt instrument financiar – 8.02

Maarten Verwey, director general al DG ECFIN, îndeamnă România să elaboreze un plan național de redresare și reziliență ”solid”: Fondurile alocate prin MRR pot fi un real impuls pentru economie – 3.02

Vasiliu (MIPE): România nu a transmis un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă ci doar nişte bucăţi – 2.02

Au început dezbaterile pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Ministrul Cristian Ghinea: Vom lucra împreună zi de zi pentru a avea cele mai potrivite proiecte în PNRR – 29.01

Barna – întrevedere cu şeful Reprezentanţei CE în România; a subliniat importanţa aplicării eficiente şi rapide a PNRR – 22.01

Mihai Tudose (PSD): Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este o sinucidere asistată şi anunţată – 22.01

Ghinea: Suntem în negocieri cu Comisia Europeană privind finanţarea din PNRR a implementării venitului minim de incluziune – 20.01

2020

Patronatele și sindicatele solicită Guvernului și Parlamentului să NU grăbească adoptarea Planului National de Redresare și Reziliență – 28.12

Sindicaliştii BNS solicită revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă: Documentul nu identifică vulnerabilităţile sociale ale României – 19.12

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord privind Mecanismul de Reziliență și Redresare / Câți bani urmează să primească România – 18.12

Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL), unul dintre cei trei negociatori ai Parlamentului European, a declarat, la finalul reuniunii, că acordul cuprinde alocarea de 30,5 miliarde de euro pentru România plus alte prevederi care vor ajuta țara noastră să atragă mai ușor fondurile europene din acest mecanism.
Mecanismul de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro este cel mai important pilon al Planului European de Redresare de 750 de miliarde de euro.
Mecanismul va avea 6 direcții prioritare de finanțare: digitalizarea, ecologizarea, competitivitatea și coeziunea economică (adică sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a industriei, a antreprenorilor), coeziunea socială și teritorială, întărirea instituțiilor publice (inclusiv modernizarea și creșterea capacității spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia) și proiecte pentru tineret.

Critici dure ale Comisiei Europene pentru planul PNRR al României de cheltuire a celor 30 de miliarde de la UE destinați relansării economice: zero reforme asumate – 15.12

Comisia Europeană a cerut explicit în criteriile oficiale de acordare a acestor sume ca statele membre să prezinte pentru finanțare proiecte care respectă în mod prioritar aceste reforme.
Decizia finală a Comisiei Europene privind aprobarea planurilor naționale va fi luată în luna aprilie 2021, iar până atunci au loc negocieri cu fiecare stat membru în parte. Comisia Europeană a cerut guvernului să refacă programul inițial, dar în acest moment există un blocaj din cauză că România are un guvern interimar, iar formarea noii coaliții de guvernare nu e finalizată.

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene: Colaborăm permanent cu Comisia Europeană în elaborarea PNRR, un proces constructiv natural, nicidecum „critici” – 15.12

Lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – MIPE, 26.11

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Planul național de Redresare și Reziliență, lansat în dezbatere publică / Klaus Iohannis: Vom implementa un nou model de dezvoltare, bazat pe investiții, inovare și competitivitate – 26.11

Comisarul european Adina Vălean: O parte din problemele infrastructurii din România pot fi rezolvate prin planul de redresare – Adevărul, 26.11

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cum va cheltui România cele 30 de miliarde de euro de la UE – Adevărul, 26.11

Ministerul Fondurilor Europene a pus în dezbatere publică Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care România va putea accesa 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

PNRR urmăreşte 3 obiective strategice:

Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice
Consolidarea capacităţii de rezilienţă
Asigurarea unei creşteri economice pe termen lung

Bugetul PNRR este structurat pe 3 piloni:

Pilonul I – Transport şi schimbări climatice, 21,4 miliarde euro

transport durabil – 9,27 mld. euro
combaterea schimbărilor climatice – 6,5 mld. euro
mediu – 2,3 mld. euro
energie şi tranziţie verde – 1,55 mld. euro
eficienţă energetică şi termică – 1,8 mld. euro

Pilonul II – Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului, 6,5 miliarde euro

mobilitate şi regenerare urbană – 3,6 mld. euro
sănătate – 1,85 mld. euro
educaţie – 1.05 mld. Euro

Pilonul III – Competitivitate economică, digitalizare şi rezilienţă, 5,08 miliarde euro

mediul de afaceri / ecosisteme antreprenoriale – 3,8 mld. euro
cercetare şi inovare – 0,27 mld. euro
digitalizare şi securitate cibernetică – 0,7 mld. euro
creşterea capacităţii de rezilienţă – 0,31 mld. euro

Cele 12 domenii prioritare:

Transport durabil
Schimbări climatice
Mediu
Energie şi tranziţie verde
Eficienţă energetică şi termică
Mobilitate şi regenerare urbană, valorificarea patrimoniului
Sănătate
Educaţie
Mediul de afaceri/ Ecosisteme antreprenoriale
Cercetare şi inovare
Digitalizare şi securitate cibernetică
Creşterea capacităţii de rezilienţă

Energia în Planul Național de Redresare: Peste 3 miliarde de euro pentru tranziția la energie verde și eficiență energetică – 26.11

Opt organizații solicită Guvernului revizuirea integrală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe domeniile Schimbări climatice, Mediu și Energie – 27.11

Autostrăzile și drumurile expres de 3,5 miliarde de euro pe care Guvernul vrea să le facă din banii europeni pentru redresare și reziliență – 26.11

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, publicat de Guvern și retras după câteva ore. USR-PLUS: Un fel de PNDL nou, făcut din pix – 23.11

Iohannis promite un plan pentru 30 miliarde EUR fonduri europene. „E nevoie de bani” – 13.11

Boloş: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este documentul de căpătâi al României pentru perioada următoare – 9.11

USR-Plus cere PNL să lucreze împreună Planul Național de Redresare – propunerile concrete – 5.11

Acord politic esențial pentru cele 30 miliarde euro de la UE pentru relansarea economiei României: extinderea cu un an a perioadei de cheltuire a banilor, creșterea avansului, menținerea proiectelor pe gaz – G4Media, 2.11

Noutățile față de versiunea inițială, convenită de Consiliul European:

creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani la patru ani, adică până la finalul anului 2024. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului, potrivit lui Siegfried Mureșan.
creșterea prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.
a fost evitată adoptarea unei liste de proiecte neeligibile, așa cum doreau unele facțiuni din Parlamentul European. Spre exemplu, aceștia voiau interzicerea explicită de a finanța investiții din combustibili fosili, inclusiv gaz, ceea ce ar fi reprezentat o lovitură pentru România, care vrea să deruleze astfel de proiecte finanțate din fonduri europene
fiecare stat va putea să transfere în mod voluntar un procent de până la 5% din fondurile sale structurale și de coeziune către Mecanismul de Reziliență și
fondurile din acest mecanism să fie alocate către șase direcții: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineri.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan anunță un acord în Parlamentul European asupra Mecanismului de Reziliență și Redresare: Putem spune cu certitudine că României îi vor reveni 79,9 miliarde euro – 2.11

Guvernul a aprobat noi măsuri pentru accesarea celor 30,4 miliarde de euro de la UE pentru redresare economică prin intermediul Planului Naţional de Redresare și Reziliență – Calea Europeană, 31.10

Conferinţa de presă susţinută de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis – 28.10

Dancă: Planul de Relansare Economică ”Reclădim România” este cel mai mare pachet de sprijin pentru economie alocat vreodată de România – 28.10

12 direcții prioritare din planul național de redresare cu fonduri europene – concluzii după întâlnirea Iohannis-Orban – 28.10

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE – Calea Europeană, 28.10.20

În context, președintele a anunțat au fost stabilite 12 direcții prioritare, respectiv: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar.
Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență, și anume: I – Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice; II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, III – Competitivitate economică și reziliență.

Președinția germană a Consiliului UE obține acordul politic al țărilor UE privind mecanismul de 672,5 miliarde de euro pentru redresare economică: “Nu este timp de pierdut” – 7.10

Miniștrii finanțelor din cele 27 de state membre ale UE au ajuns marți la un acord politic privind Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), principalul instrument al pachetului de recuperare Next Generation de 750 miliarde de euro negociat de liderii europenii în cadrul summitului maraton din 17-21 iulie pentru salvarea economiei europene afectate puternic de pandemia de COVID-19.
Scopul este de a oferi sprijin financiar la scară largă pentru reformele și investițiile întreprinse de statele membre, pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei COVID-19 și pentru a face economiile UE mai durabile, mai rezistente și mai bine pregătite pentru provocările provocate de tranzițiile ecologice și digitale. Acesta ar oferi o combinație de granturi (312,5 miliarde de euro) și împrumuturi (360 miliarde de euro) statelor membre.

Ministrul finanțelor, Florin Cîțu, către omologii din UE: România susține obiectivele Mecanismului de Relansare și Reziliență și insistă pe debirocratizare – 6.10

România susţine finanţarea obiectivelor ecologice în Mecanismul de Relansare şi Rezilienţă, dar reaminteşte că statele UE au particularităţi naţionale – 6.10

Comisia Europeană publică lista cu domeniile cheie de investiții și reforme pe care statele membre ar trebui să le includă în planurile naționale de redresare – 17.09

Proiecte emblematice

Pornire – devansarea tehnologiilor curate rezistente în timp și accelerarea dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de energie.
Renovare – Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private.
Reîncărcare și realimentare – Promovarea tehnologiilor curate rezistente în timp pentru a accelera utilizarea transportului durabil, accesibil și inteligent, a stațiilor de încărcare și alimentare și a extinderii transportului public.
Conectare – Lansarea rapidă a serviciilor rapide de bandă largă către toate regiunile și gospodăriile, inclusiv rețelele de fibră optică și 5G.
Modernizare – Digitalizarea administrației publice și a serviciilor, inclusiv a sistemelor judiciare și de sănătate.
Extindere – Creșterea capacităților de stocare în cloud a datelor industriale europene și dezvoltarea celor mai puternice procesoare de ultimă generație și durabile.
Reconversie profesională și formare – Adaptarea sistemelor de educație pentru a susține abilitățile digitale și formarea profesională și educațională pentru toate vârstele.

Klaus Iohannis: Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles – 18.08

Lista marilor investiții prioritare: 160 de proiecte, în valoare de peste 216 miliarde de lei – Hotnews, 6.08

Ministerul Finanțelor a întocmit lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate, în baza datelor transmise de către 9 ministere, potrivit unui memorandum. Cele 9 ministere au transmis informații legate de 160 de proiecte de investiții prioritare, cu o valoare actualizată de 216,26 miliarde lei și un rest de finanțat pentru finalizarea acestora de 146,85 miliarde lei.
Lista cuprinde proiectele, cu valoarea lor estimată, stadiul în care se află, anul în care ar urma să fie finalizate și indicatorii de eficiență economică.
Lista cu marile investiții

Klaus Iohannis: Am stabilit domeniile prioritare pe care le vom finanța cu cele 80 de miliarde de euro de la UE – 29.07

Am discutat despre modalităţile prin care România să poată accesa şi valorifica cele 80 de miliarde de euro, bani pe care i-am obţinut prin negocierile de la Bruxelles. Am stabilit domeniile prioritare pe care le vom finanţa cu aceşti bani, fiindcă ne dorim ca România să prospere în următorii ani şi asta nu se poate face decât prin investiţii masive în domeniile cu impact major pentru cetăţeni.
Noi facem o prioritate zero din investiţiile în infrastructură. Avem bani să construim autostrăzi, căi ferate, să modernizăm infrastructură energetică şi de mediu, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administraţie, să investim în infrastructura din educaţie şi din sănătate. Românii vor avea astfel acces la servicii de sănătate de calitate, de care vor beneficia în spitale moderne, la standarde europene”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă.

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari – 23.06

Leave a Reply