Demografie, Ro – doc




Rămânem din ce în ce mai puţini şi tot mai îmbătrâniţi – Ciprian Iftimoaie, 30.08

  • Cea mai severă consecinţă a scăderii populaţiei pe fondul reducerii natalităţii şi a migraţiei externe este îmbătrânirea demografică care înseamnă creşterea ponderii persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă (tinerii şi adulţii), ca tendinţă fermă şi de lungă durată. Demografii consideră că îmbătrânirea populaţiei este un proces care se consolidează atunci când ponderea populaţiei vârstnice în populaţia totală depăşeşte pragul 12%.
  • Dezvoltarea României din ultimele decenii a fost posibilă nu numai datorită infuziei de capital străin şi a fondurilor europene, ci şi datorită forţei de muncă salarizate precar. Cei care au emigrat din România sunt în proporţie de cca. 80% cetăţeni cu vârste cuprinse între 15-65 de ani (populaţie activă economic), supusă riscului fertilităţii. Aceştia dau naştere la copii, contribuind la sporirea natalităţii în ţările de destinaţie/ adopţie. Milioane de români muncesc în Marea Britanie, Spania şi Italia, ca să menţionăm doar câteva din ţările de destinaţie preferate de emigranţii din România. Puţin probabil ca aceşti concetăţeni să revină în ţara de origine. Creşterea economică fără bunăstarea celor mulţi, faptul că peste 1,6 milioane de salariaţi din România au câştiguri salariale apropiate de salariul minim pe economie (1386 lei net), calitatea vieţii scăzută în comparaţie cu alte state europene sunt tot atâtea motive care descurajează aşa-numita migraţia de revenire.

România a pierdut din populație anul trecut echivalentul unui oraș ca Bacău sau Sibiu. Populația rezidentă abia dacă mai trece de 19 milioane – 30.08

  • La 1 ianuarie 2021 populaţia rezidentă (care include toți românii, expații și pe cei fără cetățenie care stau cel puțin un an în România) era de 19,1 milioane persoane, mai puțini cu peste 142.000 (acomparabil cu populația unui oraș ca Bacău sau Sibiu) față de 1 ianuarie 2020, arată datele INS.
  • Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul celor care se nasc este mult mai mic decât al celor care mor).
  • Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 123,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a înregistrat o scădere de 0,1 puncte procentuale (de la 15,7% în 2020 la 15,6% la 1 ianuarie 2021), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 18,9% în 2020 la 19,3% la 1 ianuarie 2021).
  • Populaţia urbană este majoritară (53,6%).
  • Populaţia feminină la 1 ianuarie 2021 a fost de 9,79 milioane persoane, în scădere cu 0,7% față de aceeași dată a anului precedent.
  • România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaționale în anul 2020 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranților cu aproape 29 mii persoane.
  • În cursul anului 2020, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,1%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (60,5%).

Asociaţia CFA România analizează atitudinea românilor faţă de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei – 5.08

  • “Independenţa financiară la bătrâneţe depinde de deciziile pe care le luăm când suntem tineri. Siguranţă financiară mai ales după pensionare are o importantă covârşitoare atât pentru indivizi, cât şi pentru societate, în ansamblu, iar la nivel global este necesar ca majoritatea ţărilor să facă faţă efectelor sociale, economice şi financiare ale îmbătrânirii populaţiei. În contextul în care populaţia României scade şi, totodată, şi numărul persoanelor active descreşte, ne punem întrebarea dacă ne putem baza pe “statul bunăstării”. Credem că soluţia este la fiecare dintre noi, pentru că noi vom fi acei oameni în vârstă care se pensionează, mulţi în acelaşi timp, de aceea trebuie să luăm măsuri şi să avem grijă de independenţa noastră financiară. În încercarea de a aduce o perspectivă informată şi o bază pentru dezbateri constructive în societatea românească având ca temă îmbătrânirea populaţiei şi posibilele soluţii, Asociaţia CFA România lansează chestionarul “Îmbătrânirea populaţiei este problema noastră a tuturor!”, se menţionează într-un comunicat de presă al Asociaţiei.


România, printre țările UE cu cel mai mare declin al populației urbane și rurale prognozat până în 2050 – 20.05


​Recensământul populației și locuințelor începe anul viitor. Calendarul acțiunii – 19.05

Cifrele mincinoase despre câți suntem și ce facem în România – DW, 6.05
Statisticile din România se bazează pe date viciate. Cifrele arată o țară care nu este chiar ceea ce pare a fi. Are cineva de câștigat din asta? O discuție DW cu rectorul Universității București, Marian Preda.


România a avut a doua cea mai mare scădere a populației din UE în 2020 – 9.07


Cum vrea Guvernul să sprijine familiile tinere, ca să încurajeze natalitatea – 17.06

Un copil din trei se naște în afara căsătoriei, iar numărul cererilor de a deveni mame venite dinspre femei singure s-a triplat în ultimul an. Schimbările dramatice din 1960-2020 din Europa – Hotnews, 7.06

„Baby boom” în România. Numărul nou-născuților ar putea trece de 200.000 în acest an – Digi24, 25.05

2020, anul cu cea mai scăzută natalitate din istoria României. Bugetele de pensii și sănătate riscă să intre în colaps – Dig24, 10.04

România, pe locul 2 în UE la rata de fertilitate, dar pe un trend de scădere la numărul de copii – CdG, 24.03

Eurostat: România are a doua cea mai mare natalitate din UE – mediafax, 23.03

Anul trecut a fost anul cu cele mai puține nașteri din ultimii 54 de ani, potrivit datelor INS. Scăderea natalității nu a fost influențată de pandemie – 10.02

Situația nașterilor din fiecare județ în 2020, anul în care s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani. În Vaslui, nașterile au scăzut cu aproape 25% – 11.02

Numărul naşterilor a scăzut cu aproape 2.800 în noiembrie 2020 faţă de luna precedentă – ZF, 15.01


Eurostat: Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019. Cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă s-au înregistrat în Spania şi Bulgaria, urmate de Lituania, Polonia şi România – ZF, 9.04

Efectele pandemiei: Numărul deceselor în noiembrie 2020, indiferent de cauze, a explodat în comparație cu 2019, dar și cu luna octombrie 2020 – 15.01


2021



Cinci tendințe sociale pe care viitorii guvernanți trebuie să le gestioneze cu maximă atenție – Hotnews, 10.12


8 mituri legate de scăderea și îmbătrânirea populației – Hotnews, 1.12

  • Declinul și îmbătrânirea populației va produce efecte în toate direcțiile: de la numărul de parlamentari și europarlamentari, la modificări structurale consistente în fiscalitate dar și societate. Există însă și o serie de mituri legate de această tendință demografică.

PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate – CdG, 29.10

  • Nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici.
  • Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate.
  • (re)atragerea de forță de muncă începe să devină cel puțin la fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potențial și revenirea din criza provocată de pandemie ca și investițiile străine sau fondurile europene. Cu care, parcă ar fi mai simplu și mai logic să lucreze românii reveniți din străinătate la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă, dar mult mai greu de integrat social.


INS: Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României, la 1 ianuarie 2020 – 1.10.20


Speranța de viață în UE – România, pe penultimul loc – CdG, 30.09


Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

  • „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.

România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20


Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20



Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate – CdG, 29.10



INS: Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României, la 1 ianuarie 2020 – 1.10.20


Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

  • „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.

Un tânăr din 5 vrea să părăsească România. Ce le lipsește tinerilor de azi: posibilitatea de a-și alege materiile pe care să le studieze, resursele financiare și consilierea în carieră (sondaj RBL) – 11.08.20


Topul municipiilor și orașelor pe care cei mai mulți români le abandonează. Cea mai mare rată a plecărilor este în orașul despre care primarul spune că „oricui îi e greu să-l părăsească” – 4.08.20


România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20


Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20



Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

O problemă a economiei: Speranța de viață sănătoasă în România. Datele care arată marea problemă a sectorului sanitar – CdG, 8.04

CE: Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă din România – 26.02.20


România lui 2030: țară, țară, vrem popor! – PressOne, 31.01.20

  • În ultimii 30 de ani, România a pierdut undeva la 4 milioane de cetățeni – circa un milion în urma scăderii natalității, alte trei fiind reprezentate de cei care au ales să emigreze. Nu a existat nicio strategie de limitare a acestui fenomen, în special în privința emigrației, și nici nu s-a vorbit până acum în mod coerent de o strategie de creștere a numărului de cetățeni români care se află în țară – fie prin readucerea unui procent dintre cei emigrați, fie printr-un plan de atragere de imigranți.
  • Sunt trei elemente-cheie care pot schimba lucrurile în bine.

Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19

  • 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.

Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace – 24.05.18

Orase care mor si orase care infloresc. In Romania sunt localitati care si-au triplat populatia in ultimii 10 ani, dar si zone din care au plecat peste jumatate dintre locuitori – 10.01.18


Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016


CE: Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă din România – 26.02.20


Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19

  • 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.

Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace – 24.05.18

Orase care mor si orase care infloresc. In Romania sunt localitati care si-au triplat populatia in ultimii 10 ani, dar si zone din care au plecat peste jumatate dintre locuitori – 10.01.18


Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016

  • Nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici.
  • Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate.
  • (re)atragerea de forță de muncă începe să devină cel puțin la fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potențial și revenirea din criza provocată de pandemie ca și investițiile străine sau fondurile europene. Cu care, parcă ar fi mai simplu și mai logic să lucreze românii reveniți din străinătate la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă, dar mult mai greu de integrat social.


INS: Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României, la 1 ianuarie 2020 – 1.10.20


Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

  • „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.

Un tânăr din 5 vrea să părăsească România. Ce le lipsește tinerilor de azi: posibilitatea de a-și alege materiile pe care să le studieze, resursele financiare și consilierea în carieră (sondaj RBL) – 11.08.20


Topul municipiilor și orașelor pe care cei mai mulți români le abandonează. Cea mai mare rată a plecărilor este în orașul despre care primarul spune că „oricui îi e greu să-l părăsească” – 4.08.20


România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20


Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20



Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

about:blankAdd titleDemografie, Ro – documentar

PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate – CdG, 29.10



INS: Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României, la 1 ianuarie 2020 – 1.10.20


Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

  • „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.

Un tânăr din 5 vrea să părăsească România. Ce le lipsește tinerilor de azi: posibilitatea de a-și alege materiile pe care să le studieze, resursele financiare și consilierea în carieră (sondaj RBL) – 11.08.20


Topul municipiilor și orașelor pe care cei mai mulți români le abandonează. Cea mai mare rată a plecărilor este în orașul despre care primarul spune că „oricui îi e greu să-l părăsească” – 4.08.20


România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20


Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20



Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

CE: Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă din România – 26.02.20


România lui 2030: țară, țară, vrem popor! – PressOne, 31.01.20

  • În ultimii 30 de ani, România a pierdut undeva la 4 milioane de cetățeni – circa un milion în urma scăderii natalității, alte trei fiind reprezentate de cei care au ales să emigreze. Nu a existat nicio strategie de limitare a acestui fenomen, în special în privința emigrației, și nici nu s-a vorbit până acum în mod coerent de o strategie de creștere a numărului de cetățeni români care se află în țară – fie prin readucerea unui procent dintre cei emigrați, fie printr-un plan de atragere de imigranți.
  • Sunt trei elemente-cheie care pot schimba lucrurile în bine.

Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19

  • 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.

Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace – 24.05.18

Orase care mor si orase care infloresc. In Romania sunt localitati care si-au triplat populatia in ultimii 10 ani, dar si zone din care au plecat peste jumatate dintre locuitori – 10.01.18


Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016


CE: Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă din România – 26.02.20


Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19

  • 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.

Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace – 24.05.18

Orase care mor si orase care infloresc. In Romania sunt localitati care si-au triplat populatia in ultimii 10 ani, dar si zone din care au plecat peste jumatate dintre locuitori – 10.01.18


Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *