Agenda FMI – doc

dintre analizele și recomandările Fondului Monetar Internațional





FMI vede semne ale unei redresări globale mai solide, dar riscurile semnificative rămân – 22.03


Digital Press Conference with Magdalena Andersson and Kristalina Georgieva – 18.01

  • Managing Director Kristalina Georgieva welcomes the new chair of the IMFC, Sweden’s Minister for Finance Magdalena Andersson, the first woman to hold this position, and discusses the priorities for the year ahead.

Mesajul neobișnuit al FMI pentru guverne: Cheltuiți pe cât de mult puteți și apoi cheltuiți puțin mai mult – 15.01


2021



Ten Lessons for a Post-Pandemic World – IMF, 1.12

  • Join IMF Managing Director Kristalina Georgieva and journalist and CNN host Fareed Zakaria for a Virtual Author Talk on Zakaria’s latest book, Ten Lessons for a Post-Pandemic World. They will discuss how the pandemic could radically change our relationships to work and technology.

IMF’s chief economist on the impact of the COVID-19 pandemic – 24.11

  • The COVID-19 pandemic dominated the discussions by world leaders at the G20 summit this weekend. Gita Gopinath, chief economist at the International Monetary Fund, breaks down the economic impact the pandemic, the IMF’s forecast for the global economy, and the leaders’ work on climate change.

FMI: Economia mondială îşi revine, dar riscurile rămân la un nivel ridicat – 19.11


Conversation between Ian Goldin and Kristalina Georgieva – 19.11


Şefa FMI cere statelor să nu retragă prematur măsurile de sprijinire monetară şi fiscală – 13.11

  • Redresarea economiei mondiale trebuie sprijinită cu politici robuste continue, iar măsurile de sprijinire monetară şi fiscală nu trebuie retrase prematur, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, într-un mesaj video adresat participanţilor la reuniunea Caixin care se desfăşoară la Beijing, transmite Reuters.
  • Ţările trebuie să profite de spaţiul fiscal disponibil şi de ratele scăzute ale dobânzilor pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru a reduce inegalităţile economice, a declarat Georgieva.
  • Oficialul FMI a cerut G20 să-şi sincronizeze investiţiile pentru redresarea economiei globale în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19), apreciind că astfel s-ar înregistra o creştere mai solidă la un cost mai redus
  • Luna trecută, FMI a estimat că economia mondială se va contracta cu 4,4% în 2020, urmând să înregistreze o creştere de 5,2% în 2021.

FMI vrea o nouă relaţie cu cel mai mare acţionar, după victoria lui Biden – 12.11


FMI dă o nouă direcţie: sărăcia, rata şomajului şi inegalitatea socială ar trebui să fie priorităţi ale guvernelor – 18.10.20

FMI, către țările bogate: Faceți investiții publice, creați locuri de muncă și nu vă axați pe reducerea datoriei – 6.10.20


Raport FMI: Consecințele pe termen mediu ale pandemiei – 28.07.20


A Global Crisis Like No Other Needs a Global Response Like No Other – 20.04.20

World Bank/ IMF Spring Meetings 2020: Development Committee Communiqué – 17.04.20

Managing Director’s Speaking Points at 2020 Spring Meetings IMFC Plenary – 16.04.20

Joint Statement by World Bank Group President David Malpass and IMF Managing Director Kristalina Georgieva on Outcome of G20 Finance Ministers’ Meeting – 15.04.20

The Economist and the Epidemiologists: How to Save Lives and Livelihoods in the COVID-19 Crisis – 15.04.20

Exceptional Times, Exceptional Action: Opening Remarks for Spring Meetings Press Conference – 15.04.20

Group of Twenty IMF Note — Finance Ministers and Central Bank Governors’ Meetings – 15.04.20


Emergency Financing in Europe

IMF Executive Board Approves Immediate Debt Relief for 25 Countries – 13.04.20

How the IMF Can Help Countries Address the Economic Impact of Coronavirus – 9.03.20


POLICY RESPONSES TO COVID-19 : România


Fiscal Policies to Contain the Damage from COVID-19 – 15.04.20

COVID-19 Crisis Poses Threat to Financial Stability – 14.04.20

The Great Lockdown: Worst Economic Downturn Since the Great Depression – 14.04.20

An Early View of the Economic Impact of the Pandemic in 5 Charts – 6.04.20


The world economy in 2020—the IMF gets it mostly right – Brookings, 14.04.20

COVID-19 uncertainty and the IMF – Brookings, 14.04.20


Apar primele cifre privind criza ce urmează: FMI estimează o cădere economică de 5% pentru România în 2020, iar anul viitor o creştere economică de 3,9%. Şomajul se va tripla, depăşind un milion de oameni. Singura veste bună este că inflaţia va scădea – 14.04.20

Șefa FMI: Recesiunea provocată de coronavirus este mai gravă decât criza din 2008 – 4.04.20

FMI avertizează: Pandemia va provoca o recesiune globală în 2020. Redresarea este așteptată abia în 2021 – 23.03.20


Davos 2020 – Press Conference: IMF World Economic Outlook Update – 20.01.20

As trade tensions between the world’s largest economies affect economic confidence and momentum, which are the bright spots in the world economy that could help offset tighter financial markets conditions and uncertainty? – with Gian Maria Milesi Feretti, Deputy Director, Research Department IMF; moderated by Gerry Rice, Director of the IMF Communications Department


Avertisment FMI: Economia mondială riscă un nou dezastru financiar18.01.20

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, avertizează că economia globală riscă o revenire a Marii crize economice, alimentată de inegalităţi sociale şi de instabilitatea sectorului financiar.

Vorbind la Peterson Institute of International Economics din Washington, Georgieva a spus că un nou studiu al FMI, care compară economia actuală cu anii 1920, care au culminat cu prăbuşirea pieţei în 1929, dezvăluie că este în curs un trend similar. În timp ce inegalităţile între ţări s-au atenuat în ultimele două decenii, acestea au crescut în interiorul ţărilor, Georgieva a criticat în mod special Marea Britanie, după cum relatează The Guardian.

Georgieva a mai spus că, în anumite privinţe, acest trend îngrijorător este o reminiscenţă a primei părţi a secolului 20 – când forţele gemene ale tehnologiei şi integrării au condus la prima epocă de aur din anii ’20 şi, în ultimă instanţă, la dezastrul financiar. Ea a avertizat că probleme noi, cum ar fi urgenţa climatică şi protecţionismul comercial crescut înseamnă că următorii 10 ani vor fi probabil caracterizaţi de tuburări sociale şi de volatilitatea pieţei financiare.

”Dacă ar trebui să identific o temă de început al noului deceniu, ar fi creşterea incertitudinilor”, a spus şefa FMI. Cu disputa care încă există între Statele Unite şi Europa, ”sistemul comercial global are nevoie de o reformă semnificativă”, a arătat Georgieva. Georgieva a mai spus că incertitudinile afectează nu doar companiile ci şi oamenii, în special având în vedere creşterea inechităţilor din interiorul multor ţări. ”Inechităţile excesive împiedică dezvoltarea… şi pot alimenta populismul şi conflictele politice”.


Directorul FMI are trei soluții în lupta cu inechitatea – 7.01.20

Impozitarea progresivă constituie o componentă esențială a unei politici fiscale eficiente, susține directorul Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, într-o postare pe blogul instituției.

La vârful distribuției veniturilor, cercetările arată că taxele pot fi ridicate fără o sacrificare a creșterii economice.

Utilizarea instrumentelor digitale pentru colectarea taxelor poate, de asemenea, să facă parte dintr-o strategie de creștere a bugetelor. De asemenea, reducerea corupției poate să crească nivelul de colectare, dar și să sporească încrederea populației în autorități. Iar cel mai important lucru este faptul că aceste strategii pot asigura resursele necesare investițiilor în extinderea ariei de oportunități pentru comunitățile și persoanele rămase în urmă, explică Georgieva.

O bugetare de natură să stimuleze egalitatea de șanse între sexe ar fi o altă unealtă fiscală ce ar putea combate inegalitățile. Numeroase țări recunosc necesitatea de a avea egalitate între sexe și o promovare a femeilor, iar guvernele se pot folosi de acest lucru pentru a structura cheltuielile și taxele într-un mod ce ar stimula acest deziderat, sporind astfel participarea femeilor la forța de muncă și, implicit, creșterea economică și stabilitatea.

Pe de altă parte, politicile de cheltuieli sociale sunt tot mai relevante în combaterea inegalității, susține directorul FMI. Atunci când se fac corect, acestea pot avea un rol fundamental în combaterea inegalității de venituri și a efectului negativ pe care aceasta îl are asupra oportunităților și a coeziunii sociale. De pildă, educația are capacitatea de a-i pregăti pe tineri să devină adulți productivi și utili societății, în timp ce sistemul de sănătate salvează vieți și contribuie la îmbunătățirea calității vieții. Totodată, programele de pensii le permit pensionarilor să-și păstreze demnitatea la bătrânețe.

În al treilea rând, reforma structurii economiei ar putea contribui la eforturile de reducere a inechității prin reducerea costurilor de ajustare, a disparităților regionale și prin ocuparea numărului în creștere de joburi în sectorul ecologic.

Înlesnirea mobilității forței de muncă între firme, industrii și regiuni minimizează costurile de ajustare și promovează o reintegrare rapidă. Politicile imobiliare, de credit și infrastructură pot susține mobilitatea forței de muncă, explică directorul FMI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *