Economia Statului: Bugetul – doc

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene” – Calea Europeană, 8.03

Bugetul pentru 2021 a trecut de Parlament fără modificări – Profit.ro, 2.03

Cîțu: Bugetul pe 2021 nu este mic. E concentrat pe investiții, care forțează reforma – RFI, 25.02

Consiliul Fiscal susţine că propunerea de consolidare fiscală doar prin tăierea de cheltuieli nu este posibilă: Trebuie lărgită baza de impozitare. Trebuie îngustate excepţiile de la plata taxelor – ZF, 19.02

Proiectul de buget pe 2021 a primit aviz nefavorabil din partea CES. Cîţu acuză o decizie politică – 18.02

Cum a salvat UE bugetul României: 11% din toate veniturile statului au fost în 2020 din fonduri europene. Anul trecut, în bugetul consolidat au intrat 34 mld. lei de la UE (7 mld. euro). Este cea mai mare sumă primită de România într-un singur an, iar ea a salvat veniturile statului – ZF, 18.02

Cîțu: Comisia Europeană sprijină propunerea de buget a Guvernului și reformele incluse în strategia fiscal-bugetară în următorii patru ani – 13.02

Consiliul Fiscal: Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – CdG, 9.02

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat cu Valdis Dombrovskis și Paolo Gentiloni despre buget și PNRR: Ne-am angajat să facem consolidare fiscal-bugetară, în linie cu recomandările Comisiei Europene – 3.02

Vrem Buget? Cum și-au crescut spectaculos vecinii noștri rata de colectare a taxelor, prin digitalizare – CdG, 19.01

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri – CdG, 14.01


2021



România a colectat la bugetul de stat TVA de 6,2% din PIB, una dintre cele mai mici rate din UE – ZF, 8.11.20

  • România a colectat la bugetul de stat în 2019 6,2% din PIB din TVA, unul dintre cele mai mici niveluri din Uniunea Europeană, cu toate că diferenţa faţă de media europeană din acest punct de vedere este de 1 punct procentual, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică.
  • La 9 luni din 2020, execuţia bugetară arată că statul a colectat 40,7 mld. lei din TVA, cu 14% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
  • Croaţia colectează cel mai mult TVA ca pondere în PIB dintre statele membre ale Uniunii Europene, însă are o cotă standard de TVA de 25%. Statul croat a colectat din TVA 13,7% din PIB, în vreme ce Danemarca şi Ungaria au colectat 9,5% din PIB din TVA. Danemarca are o cotă standard de TVA de 25%, iar Ungaria de 27%.

De 13 ani pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea taxelor: cel mai mare decalaj al României este la încasările din impozitul pe venit ca pondere din PIB. România are venituri fiscale la bugetul de stat de 27% din PIB, cu o treime mai puţin decât media europeană de 40% din PIB – ZF, 7.11.20

  • „La impozitul pe venit principala problemă este nivelul de taxare, care este cel mai mic din Uniunea Europeană, la care se adaugă şi faptul că avem foarte multe categorii de contribuabili scutiţi de acest impozit. În ţările unde sunt venituri mult mai mari din impozitul pe venit este o cotă progresivă de impozitare care ajunge şi la 60-70%. Avem de asemenea şi cote de impozitare foarte mici pe avere şi pro­prie­tate“, a explicat Ionuţ Dumitru, eco­no­mistul-şef al Raiffeisen Bank.
  • „Cauza principală este legată de slaba administrare fiscală. Este adevărat că în acelaşi timp avem şi un nivel al taxelor semnificativ sub media europeană, însă dacă ne comparăm cu Bulgaria, de exemplu, care are un nivel al taxelor similar cu noi, vedem că nu este vorba numai de nivelul taxelor, ci avem probleme serioase de colectare“, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
  • „În 2016, scăderea veniturilor fiscale poate fi pusă şi pe seama reducerilor de taxe adoptate prin noului Cod fiscal, printre care şi reducerea TVA de la 24% la 20%. Reduceri de taxe au fost adoptate şi în anii care au urmat (cum ar fi impozitul pe venit de la 16% la 10%, TVA de la 20% la 19% şi altele), însă faptul că în anul cu o creştere economică record, 2017, de 7%, cea mai mare din Uniunea Europeană, România a încasat venituri de doar 25,8% din PIB arată că există o problemă gravă de colectare a veniturilor“, a spus Alexandra Smedoiu, partener Deloitte Ro­mâ­nia.
  • Analiza pe structura veniturilor fiscale ca pondere în PIB arată că cel mai mare decalaj al României faţă de media europeană este la taxele pe venituri şi averi (2,3% din PIB vs. media europeană de 9,6%). La TVA, diferenţa este de un punct procentual (7,2% din PIB media europeană vs. 6,2% din PIB în România).
  • Criza Covid-19 pune o presiune uriaşă şi pe bugetul României. Veniturile scad dublate de creşterea cheltuielilor şi discuţia la ordinea zilei pentru 2021, când se va lăsa praful pe subiectul alegerilor, este creşterea taxelor. Ministerul de Finanţe spune că nu va majora taxele. Problema se pune însă cu ce acoperi deficitul fiscal din 2021, care, este deja limpede, va trece mult peste 3% din PIB. Printre variantele pe termen scurt, altele decât îmbunătăţirea colectării prin digitalizarea ANAF, se află eliminarea unor facilităţi fiscale acordate anumitor industrii, precum IT şi construcţii, dar şi absorbţia fo­n­durilor europene.

Pauperitatea fiscală României: Ce o explică și ce se (mai) poate face – Cornel Ban, Alexandra Rusu, FES, 2019

  • Studiul își propune să stabilească cauzele resurselor bugetare limitate ale României prin raport cu alte țări din regiune și să propună reforme administrative și legislative care să conducă la remedierea acestei situații.
  • Principalele cauze ale precarității fiscale, precum și reformele propuse în studiu sunt legate atât de capacitatea redusă a ANAF de a-și îndeplini mandatul precum și de subimpozitarea capitalului și gospodăriilor bogate prin măsuri legislative care au redus legislativ treptele de impozitare și au tolerat administrativ evitarea plății impozitelor la aceste categorii de plătitori.
  • Dacă România ar colecta la buget cât colectează Bulgaria și alte țări din vecinătate, guvernul s-ar încadra fără probleme în țintele de deficit bugetar, ar evita riscul recurent al problemelor de refinanțare și ar fi avea cu ce bani să reducă decalajele educaționale, de sănătate sau infrastructură care erodează de decenii societatea românească, în ciuda episoadelor de creștere economicăremarcabilă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *