Capital Uman, Ro: Exodul Populației / Brain Drain – doc
Capital Uman: Migrația în Europa – doc
Capital Uman: Demografie – doc
- 50.000 de gospodării din România au participat la Recensământul de probă – 12.04
- Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor – runda 2021,o cercetare reper în istoria statisticii oficiale româneşti – Ciprian Iftimoaie, 26.03
Efectul pandemiei: Speranța de viață după 65 de ani, la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani. Observații – CdG, 8.04
Criza Covid-19 și criza demografică. „O nenorocire nu vine niciodată singură” – Vasile Ghețău, 23.02
2020, anul cu cea mai scăzută natalitate din istoria României. Bugetele de pensii și sănătate riscă să intre în colaps – Dig24, 10.04
România, pe locul 2 în UE la rata de fertilitate, dar pe un trend de scădere la numărul de copii – CdG, 24.03
Eurostat: România are a doua cea mai mare natalitate din UE – mediafax, 23.03
Numărul naşterilor a scăzut cu aproape 2.800 în noiembrie 2020 faţă de luna precedentă – ZF, 15.01
2021
Cinci tendințe sociale pe care viitorii guvernanți trebuie să le gestioneze cu maximă atenție – Hotnews, 10.12
- INS: Populaţia rezidentă a României se va reduce, până în 2070, cu valori cuprinse între 4, 1 milioane persoane şi 8,6 milioane persoane – 31.11
- Populația țării va scădea cu 6 milioane de locuitori în următorii 50 de ani. Județul Teleorman ar putea pierde 73% din locuitori – 27.11
8 mituri legate de scăderea și îmbătrânirea populației – Hotnews, 1.12
- Declinul și îmbătrânirea populației va produce efecte în toate direcțiile: de la numărul de parlamentari și europarlamentari, la modificări structurale consistente în fiscalitate dar și societate. Există însă și o serie de mituri legate de această tendință demografică.
PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate – CdG, 29.10
- Nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici.
- Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate.
- (re)atragerea de forță de muncă începe să devină cel puțin la fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potențial și revenirea din criza provocată de pandemie ca și investițiile străine sau fondurile europene. Cu care, parcă ar fi mai simplu și mai logic să lucreze românii reveniți din străinătate la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă, dar mult mai greu de integrat social.
- Un sfârșit de an cu accentuarea recrudescenței mortalității prin Covid-19 – Vasile Ghețău, 28.12.20
- Recrudescența infectărilor cu coronavirus. Are corespondent în recrudescența mortalității? – Vasile Ghețău, 30.10.20
- Câți români au murit în primele 8 luni din acest an față de aceeași perioadă din anul trecut, pe cauze de deces – 28.10.20
- Câți români au murit în lunile de pandemie comparativ cu 2019? Dinamica populației: decese, nașteri, divorțuri și căsătorii – 4.10.20
Speranța de viață în UE – România, pe penultimul loc – CdG, 30.09
Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20
- „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.
România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20
Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20
- Numărul nou-născuţilor a înregistrat o scădere în primele nouă luni ale anului 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut – 24.12
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna septembrie – 10.11.20
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna iunie – 10.08.20
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna mai – 10.07.20
- INS: Încep să se vadă efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice – 11.06.20
- INS: Numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 18.440 în 2019 faţă de anul anterior – 3.06.20
- Declinul demografic a accelerat în decembrie 2019, din cauza scăderii natalităţii – 10.02.20
Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20
- Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
- Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.
PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate – CdG, 29.10
- Recrudescența infectărilor cu coronavirus. Are corespondent în recrudescența mortalității? – Vasile Ghețău, 30.10.20
- Câți români au murit în primele 8 luni din acest an față de aceeași perioadă din anul trecut, pe cauze de deces – 28.10.20
- Câți români au murit în lunile de pandemie comparativ cu 2019? Dinamica populației: decese, nașteri, divorțuri și căsătorii – 4.10.20
Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20
- „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.
România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20
Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna septembrie – 10.11
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna iunie – 10.08.20
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna mai – 10.07.20
- INS: Încep să se vadă efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice – 11.06.20
- INS: Numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 18.440 în 2019 faţă de anul anterior – 3.06.20
- Declinul demografic a accelerat în decembrie 2019, din cauza scăderii natalităţii – 10.02.20
Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20
- Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
- Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.
România lui 2030: țară, țară, vrem popor! – PressOne, 31.01.20
- În ultimii 30 de ani, România a pierdut undeva la 4 milioane de cetățeni – circa un milion în urma scăderii natalității, alte trei fiind reprezentate de cei care au ales să emigreze. Nu a existat nicio strategie de limitare a acestui fenomen, în special în privința emigrației, și nici nu s-a vorbit până acum în mod coerent de o strategie de creștere a numărului de cetățeni români care se află în țară – fie prin readucerea unui procent dintre cei emigrați, fie printr-un plan de atragere de imigranți.
- Sunt trei elemente-cheie care pot schimba lucrurile în bine.
Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19
- 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.
Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016
Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19
- 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.
Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016
- Nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici.
- Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate.
- (re)atragerea de forță de muncă începe să devină cel puțin la fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potențial și revenirea din criza provocată de pandemie ca și investițiile străine sau fondurile europene. Cu care, parcă ar fi mai simplu și mai logic să lucreze românii reveniți din străinătate la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă, dar mult mai greu de integrat social.
- Recrudescența infectărilor cu coronavirus. Are corespondent în recrudescența mortalității? – Vasile Ghețău, 30.10.20
- Câți români au murit în primele 8 luni din acest an față de aceeași perioadă din anul trecut, pe cauze de deces – 28.10.20
- Câți români au murit în lunile de pandemie comparativ cu 2019? Dinamica populației: decese, nașteri, divorțuri și căsătorii – 4.10.20
Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20
- „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.
România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20
Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna septembrie – 10.11
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna iunie – 10.08.20
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna mai – 10.07.20
- INS: Încep să se vadă efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice – 11.06.20
- INS: Numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 18.440 în 2019 faţă de anul anterior – 3.06.20
- Declinul demografic a accelerat în decembrie 2019, din cauza scăderii natalităţii – 10.02.20
Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20
- Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
- Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.
about:blankAdd titleDemografie, Ro – documentar
PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate – CdG, 29.10
- Recrudescența infectărilor cu coronavirus. Are corespondent în recrudescența mortalității? – Vasile Ghețău, 30.10.20
- Câți români au murit în primele 8 luni din acest an față de aceeași perioadă din anul trecut, pe cauze de deces – 28.10.20
- Câți români au murit în lunile de pandemie comparativ cu 2019? Dinamica populației: decese, nașteri, divorțuri și căsătorii – 4.10.20
Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20
- „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.
România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20
Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna septembrie – 10.11
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna iunie – 10.08.20
- INS: Spor negativ accentuat al populaţiei României, în luna mai – 10.07.20
- INS: Încep să se vadă efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice – 11.06.20
- INS: Numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 18.440 în 2019 faţă de anul anterior – 3.06.20
- Declinul demografic a accelerat în decembrie 2019, din cauza scăderii natalităţii – 10.02.20
Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20
- Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
- Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.
România lui 2030: țară, țară, vrem popor! – PressOne, 31.01.20
- În ultimii 30 de ani, România a pierdut undeva la 4 milioane de cetățeni – circa un milion în urma scăderii natalității, alte trei fiind reprezentate de cei care au ales să emigreze. Nu a existat nicio strategie de limitare a acestui fenomen, în special în privința emigrației, și nici nu s-a vorbit până acum în mod coerent de o strategie de creștere a numărului de cetățeni români care se află în țară – fie prin readucerea unui procent dintre cei emigrați, fie printr-un plan de atragere de imigranți.
- Sunt trei elemente-cheie care pot schimba lucrurile în bine.
Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19
- 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.
Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016
Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19
- 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.
Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016