Capital Uman, Ro: Demografie – doc


Capital Uman: Demografie – doc
Capital Uman: Migrația în Europa – doc

Capital Uman, Ro: Exodul Populației / Brain Drain – doc




Efectul pandemiei: Speranța de viață după 65 de ani, la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani. Observații – CdG, 8.04

Criza Covid-19 și criza demografică. „O nenorocire nu vine niciodată singură” – Vasile Ghețău, 23.02


2020, anul cu cea mai scăzută natalitate din istoria României. Bugetele de pensii și sănătate riscă să intre în colaps – Dig24, 10.04

România, pe locul 2 în UE la rata de fertilitate, dar pe un trend de scădere la numărul de copii – CdG, 24.03

Eurostat: România are a doua cea mai mare natalitate din UE – mediafax, 23.03

Președintele INS: În noiembrie și decembrie 2020 s-au înregistrat cele mai multe decese de la al Doilea Război Mondial încoace

Anul trecut a fost anul cu cele mai puține nașteri din ultimii 54 de ani, potrivit datelor INS. Scăderea natalității nu a fost influențată de pandemie – 10.02

Situația nașterilor din fiecare județ în 2020, anul în care s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani. În Vaslui, nașterile au scăzut cu aproape 25% – 11.02

Numărul naşterilor a scăzut cu aproape 2.800 în noiembrie 2020 faţă de luna precedentă – ZF, 15.01


Eurostat: Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019. Cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă s-au înregistrat în Spania şi Bulgaria, urmate de Lituania, Polonia şi România – ZF, 9.04

Efectele pandemiei: Numărul deceselor în noiembrie 2020, indiferent de cauze, a explodat în comparație cu 2019, dar și cu luna octombrie 2020 – 15.01


2021



Cinci tendințe sociale pe care viitorii guvernanți trebuie să le gestioneze cu maximă atenție – Hotnews, 10.12


8 mituri legate de scăderea și îmbătrânirea populației – Hotnews, 1.12

  • Declinul și îmbătrânirea populației va produce efecte în toate direcțiile: de la numărul de parlamentari și europarlamentari, la modificări structurale consistente în fiscalitate dar și societate. Există însă și o serie de mituri legate de această tendință demografică.

PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate – CdG, 29.10

  • Nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici.
  • Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate.
  • (re)atragerea de forță de muncă începe să devină cel puțin la fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potențial și revenirea din criza provocată de pandemie ca și investițiile străine sau fondurile europene. Cu care, parcă ar fi mai simplu și mai logic să lucreze românii reveniți din străinătate la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă, dar mult mai greu de integrat social.


INS: Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României, la 1 ianuarie 2020 – 1.10.20


Speranța de viață în UE – România, pe penultimul loc – CdG, 30.09


Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

  • „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.

România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20


Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20



Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate – CdG, 29.10



INS: Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României, la 1 ianuarie 2020 – 1.10.20


Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

  • „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.

Un tânăr din 5 vrea să părăsească România. Ce le lipsește tinerilor de azi: posibilitatea de a-și alege materiile pe care să le studieze, resursele financiare și consilierea în carieră (sondaj RBL) – 11.08.20


Topul municipiilor și orașelor pe care cei mai mulți români le abandonează. Cea mai mare rată a plecărilor este în orașul despre care primarul spune că „oricui îi e greu să-l părăsească” – 4.08.20


România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20


Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20



Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

O problemă a economiei: Speranța de viață sănătoasă în România. Datele care arată marea problemă a sectorului sanitar – CdG, 8.04

CE: Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă din România – 26.02.20


România lui 2030: țară, țară, vrem popor! – PressOne, 31.01.20

  • În ultimii 30 de ani, România a pierdut undeva la 4 milioane de cetățeni – circa un milion în urma scăderii natalității, alte trei fiind reprezentate de cei care au ales să emigreze. Nu a existat nicio strategie de limitare a acestui fenomen, în special în privința emigrației, și nici nu s-a vorbit până acum în mod coerent de o strategie de creștere a numărului de cetățeni români care se află în țară – fie prin readucerea unui procent dintre cei emigrați, fie printr-un plan de atragere de imigranți.
  • Sunt trei elemente-cheie care pot schimba lucrurile în bine.

Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19

  • 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.

Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace – 24.05.18

Orase care mor si orase care infloresc. In Romania sunt localitati care si-au triplat populatia in ultimii 10 ani, dar si zone din care au plecat peste jumatate dintre locuitori – 10.01.18


Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016


CE: Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă din România – 26.02.20


Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19

  • 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.

Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace – 24.05.18

Orase care mor si orase care infloresc. In Romania sunt localitati care si-au triplat populatia in ultimii 10 ani, dar si zone din care au plecat peste jumatate dintre locuitori – 10.01.18


Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016

  • Nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici.
  • Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate.
  • (re)atragerea de forță de muncă începe să devină cel puțin la fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potențial și revenirea din criza provocată de pandemie ca și investițiile străine sau fondurile europene. Cu care, parcă ar fi mai simplu și mai logic să lucreze românii reveniți din străinătate la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă, dar mult mai greu de integrat social.


INS: Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României, la 1 ianuarie 2020 – 1.10.20


Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

  • „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.

Un tânăr din 5 vrea să părăsească România. Ce le lipsește tinerilor de azi: posibilitatea de a-și alege materiile pe care să le studieze, resursele financiare și consilierea în carieră (sondaj RBL) – 11.08.20


Topul municipiilor și orașelor pe care cei mai mulți români le abandonează. Cea mai mare rată a plecărilor este în orașul despre care primarul spune că „oricui îi e greu să-l părăsească” – 4.08.20


România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20


Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20



Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

about:blankAdd titleDemografie, Ro – documentar

PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate – CdG, 29.10



INS: Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României, la 1 ianuarie 2020 – 1.10.20


Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

  • „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.

Un tânăr din 5 vrea să părăsească România. Ce le lipsește tinerilor de azi: posibilitatea de a-și alege materiile pe care să le studieze, resursele financiare și consilierea în carieră (sondaj RBL) – 11.08.20


Topul municipiilor și orașelor pe care cei mai mulți români le abandonează. Cea mai mare rată a plecărilor este în orașul despre care primarul spune că „oricui îi e greu să-l părăsească” – 4.08.20


România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – Horia Blidaru, 16.07.20


Să mori existând pe hartă! – Adrian Majuru, 11.07.20



Cât de îmbătrânită este populaţia României? – Ciprian Iftimoaie, 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

CE: Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă din România – 26.02.20


România lui 2030: țară, țară, vrem popor! – PressOne, 31.01.20

  • În ultimii 30 de ani, România a pierdut undeva la 4 milioane de cetățeni – circa un milion în urma scăderii natalității, alte trei fiind reprezentate de cei care au ales să emigreze. Nu a existat nicio strategie de limitare a acestui fenomen, în special în privința emigrației, și nici nu s-a vorbit până acum în mod coerent de o strategie de creștere a numărului de cetățeni români care se află în țară – fie prin readucerea unui procent dintre cei emigrați, fie printr-un plan de atragere de imigranți.
  • Sunt trei elemente-cheie care pot schimba lucrurile în bine.

Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19

  • 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.

Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace – 24.05.18

Orase care mor si orase care infloresc. In Romania sunt localitati care si-au triplat populatia in ultimii 10 ani, dar si zone din care au plecat peste jumatate dintre locuitori – 10.01.18


Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016


CE: Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă din România – 26.02.20


Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19

  • 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.

Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace – 24.05.18

Orase care mor si orase care infloresc. In Romania sunt localitati care si-au triplat populatia in ultimii 10 ani, dar si zone din care au plecat peste jumatate dintre locuitori – 10.01.18


Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – Ștefan Popescu, 21.06.2016

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *