Economia în 2020-30 – analize și prognoze BT

starea și mersul economiei – văzute de experții BT



Economiştii de la Banca Transilvania despre economia României în 2021: Inflaţie de 2,5%, curs valutar mediu de 4,89 lei. Creşterea economică medie a României va fi de 2,4% în perioada 2020-2022 – ZF, 22.01

  • „Economia internă s-ar putea majora cu un ritm mediu anual de 2,4% în perioada 2020-2022, pe fondul creşterii investiţiilor productive cu o rată medie anuală de 6,2% (cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB), scrie Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică în cadrul Băncii Transilvania.
  • Ameliorarea climatului financiar din România în ultimele săptămâni se datorează mo­mentului favorabil din pieţele internaţionale, finalizării contextului electoral, deciziilor şi semnalelor de politică economică şi gradului ridicat de atractivitate investiţională din perspectiva termenului mediu.
  • Raportul deficit bugetar/ PIB ar putea înregistra un nivel mediu de 6,2% în perioada 2020-2022 şi spre 4% din PIB în 2022, de la aproximativ 9% în 2020.
  • „Printre factorii de risc la adresa evoluţiei economiei reale şi economiei financiare din România în trimestrele următoare menţionăm: climatul macrofinanciar mondial şi european, dinamica crizei sanitare şi procesul de vaccinare, mix-ul intern de politici economice, provocările geopolitice şi geo­economice după ce criza sanitară va fi controlată“, mai scrie Andrei Rădulescu.

Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică BT: Companiile din S&P 500 ar putea raporta în 2021 cel mai bun rezultat din istorie – ZF, 18.01

  • Pentru trimestrele următoare piaţa se aşteaptă la o ameliorare semnificativă a rezultatelor financiare trimestriale ale companiilor, evoluţie susţinută de îmbunătăţirea climatului din sfera economiei reale şi perspectivele de persistenţă a unui mix relaxat de politici economice (inclusiv consolidarea costurilor reale de finanţare la un nivel redus). Astfel, pentru 2021 rezultatul pe acţiune la nivelul indicelui S&P 500 previzionat de piaţă se situează la 150,06 dolari, în creştere cu 57,6% an/an şi totodată, cel mai ridicat din istorie.

Previziuni Banca Transilvania: Raportul credite-depozite va continua tendinţa descendentă, până la 53% la final de 2023. Creditele vor creşte cu un ritm mediu anual de 5,2% în 2021-2023 – ZF, 17.01

Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică BT: Economia României ar putea creşte cu 2,5% în intervalul 2020-2022 susţinută de creşterea cu 6,7% a investiţiilor productive – ZF, 12.01

  • Majorarea investiţiilor productive va avea impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB, consumul privat urmând să prezinte un ritm mediu anual de 2,1% în intervalul 2020-2022, potrivit scenariului nostru.

Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică BT: Se confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de declanşarea pandemiei şi relansarea în formă de „V“ – ZF, 8.01

  • Comerţul cu amănuntul a continuat să crească în noiembrie, în pofida persistenţei pandemiei, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare după incidenţa crizei sanitare. Se confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de declanşarea pandemiei şi relansarea în formă de V.
  • Conform scenariului macroeconomic central BT, consumul privat (principala componentă a PIB) s-ar putea majora cu o dinamică medie anuală de 2,1% în perioada 2020-2022. În acest scenariu ajustarea din 2020 (determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc) va fi contrabalansată de redinamizarea din 2021-2022, susţinută de mixul relaxat de politici economice şi de intrarea într-un nou ciclu economic.

2021



Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică BT: Creşterea investiţiilor în acest an, în pofida pandemiei, contribuie la tranziţia rapidă a României de la ciclul economic post-criză la un nou ciclu economic; în 2020-2022 PIB-ul ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 2,5% – ZF, 30.12

  • Pandemia a surprins România cu un nivel redus al marjei de manevră a politicii economice, în contextul persistenţei deficitelor gemene, una dintre provocările economiei interne după ieşirea din regimul de economie de stat.
  • Cu toate acestea, evoluţia economiei interne în 2020 a fost mai bună comparativ cu media Uniunii Europene, dinamică influenţată de o serie de factori: atractivitatea investiţională din perspectiva termenului mediu; dependenţă redusă de resursele externe; un mix adecvat de politici economice în implementare (pe plan intern, la nivel european şi în sfera mondială); ponderea redusă în PIB a sectoarelor cele mai afectate de restricţiile introduse pentru contracararea crizei sanitare, se arată în analiză.

Andrei Rădulescu, BT: În 2021 România ar putea începe negocierile pentru aderarea la OCDE – ZF, 23.12

  • Din perspectiva continentală, România este favorită în Europa pentru a adera la OCDE, un proces dependent în primul rând de îndeplinirea unor criterii fundamentale: societate democratică, cu respectul statului de drept şi drepturilor omului; economie de piaţă, cu grad ridicat de deschidere şi transparenţă
  • „Pe de altă parte, atragem atenţia cu privire la provocările din perspectiva convergenţei în materie de alţi indicatori de dezvoltare, aspect fundamental pentru modernizare şi creştere economică durabilă. Se menţionează majorarea vitezei de încorporare a Revoluţiei Digitale, creşterea alocărilor pentru cercetare & dezvoltare şi ameliorarea indicatorilor din sfera învăţământului superior.”
  • Spre deosebire de şocurile (endogene) anterioare, incidenţa pandemiei (un şoc exogen) a surprins economia într-o poziţie foarte bună din perspectiva înzestrării cu resurse (umane, digitale şi financiare), fără dependenţă de exterior.
  • În plus, investiţiile productive au continuat să crească în 2020, inclusiv în T2, trimestrul cu cea mai puternică scădere a economiei per ansamblu de la începutul anilor 1990.
  • Cu alte cuvinte, baza productivă a economiei nu s-a erodat, iar perspectivele de politică economică (mondiale, europene şi interne) coroborate cu potenţialul ridicat de dezvoltare din perspectiva infrastructurii critice exprimă premise foarte bune pentru evoluţia investiţiilor productive în ciclul economic care tocmai a început.

Sergiu Mircea, director de marketing BT: IMM-urile s-au dovedit a fi destul de rezistente în această criză. Dacă ne-am fi uitat în martie, când ne aşteptam la o criză de 2-3 luni şi apoi la o revenire, acum vedem că, după 8-9 luni, lucrurile nu par să se îmbunătăţească, dar, totuşi, companiile sunt în picioare – ZF, 17.11


Andrei Rădulescu, economist senior BT: Spre o nouă ordine economică mondială – 5.11

  • Resetarea ordinii economice mondiale depinde în primul rând de lansarea negocierilor între reprezentanții principalelor blocuri economice ale lumii: SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia și țările exportatoare de hidrocarburi – mai ales că tranziția spre o economie decarbonizată nu se poate realiza fără implicarea acestora.

Aurel Bernat, CEO BT AM: Suntem într-o perioadă cu două evenimente majore pentru burse, creşterea numărului de cazuri COVID-19, dar şi alegerile şi stimulii fiscali – ZF, 20.10


Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică BT: Costul finanţării statului s-a redus săptămâna trecută pe fondul semnalelor de intrare în ciclul postpandemie şi al climatului din pieţele financiare externe. În 2020, dobânda la titlurile pe 10 ani a scăzut cu 22,4% – ZF, 21.09


Analiză BT: Comerţul internaţional are o tendinţă de stabilizare, iar industria lumii a înregistrat o creştere în luna mai – ZF, 5.08


Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică BT: COVID-19, un şoc pentru economia mondială, care deschide tranziţia spre un nou ciclu economic – ZF, 18.07

  • Acest şoc va modifica paradigma comerţului internaţional pe termen scurt, reprezentând o oportunitate pentru ţările cu istoric/tradiţie în deficite comerciale. Incidenţa pandemiei evidenţiază o serie de oportunităţi investiţionale în România (pe termen scurt şi mediu), îndeosebi la nivelul infrastructurii critice. Principalele provocări sunt evitarea blocajului la nivel microeconomic, menţinerea ratingului suveran, redinamizarea investiţiilor productive şi diminuarea dependenţei de importuri – arată studiul “Economia românească postpandemie şi perspectivele pe termen mediu“.

Analiză BT: Încrederea în economie a crescut în iunie în România pentru a doua lună consecutiv, spre cel mai ridicat nivel din martie, depăşind media zonei euro – ZF, 30.06

Analiză BT: Economia mondială a atins minimul în luna aprilie, mai ales în SUA şi în ţările europene, pe fondul restricţiilor pentru contracararea crizei sanitare – ZF, 26.06

Andrei Rădulescu, economist-șef BT: Creditarea s-a temperat în luna mai, dar depozitele au ajuns la un maxim istoric, după accelerarea tendinţei de economisire, pe fondul şocului indus de pandemie – ZF, 24.06

Previziunile BT pe timp de pandemie: Economia Zonei Euro va creşte cu ritmuri trimestriale ridicate în a doua jumătate a anului – ZF, 23.06

Banca Transilvania anticipează o creştere economică cu un ritm mediu de peste 2,5% în 2020-2022 – ZF, 9.06


Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania este cel mai optimist economist: Maximul scăderii economice a fost în aprilie, iar acum deja suntem pe creştere, până în 2021 ne revenim. Dobânzile la lei vor scădea, cursul leu/euro va fi stabil şi avem o şansă istorică pentru un nou ciclu de investiţii – ZF, 17.05


Prognoze BT: Probabilitate mare ca epidemia să nu diminueze consumul privat ca în 2009 – CdG, 7.04

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *