following – Andrei Rădulescu

Andrei Rădulescu este economist senior la Banca Transilvania, responsabil cu elaborarea de analize și previziuni macro-economice.



Andrei Rădulescu, BT: Spre o nouă ordine economică mondială – ZF, 5.11

  • În contextul incidenței pandemiei coronavirus, au revenit în prim plan provocările structurale din economia mondială (intensificate pe parcursul ciclului economic post-criză): consolidarea rolului instituțiilor internaționale, resetarea relațiilor dintre principalele blocuri economice ale lumii și reforma arhitecturii sistemului monetar-financiar internațional, date fiind provocările și divergențele acumulate înainte de criza sanitară și transformările generate de implementarea Revoluției Digitale.
  • Pandemia reprezintă un șoc exogen fără precedent în ultimele decenii, dar și o oportunitate pentru adresarea acestor provocări structurale, astfel încât în ciclul economic următor economia mondială să fie mai sustenabilă, rezistentă, eficientă și echitabilă.
  • Din perspectivă istorică, incidența unor șocuri puternice (pandemii, războaie, dezastre naturale) a fost urmată de perioade de ample transformări, atât la nivelul economiei reale, cât și în sfera economiei financiare.
  • În acest context, organizațiile internaționale au subliniat în ultimele luni riscurile și oportunitățile fără precedent cu care se confruntă omenirea în prezent: transformarea digitală, accelerarea tranziției spre o economie verde (decarbonizată), reforma fiscalității și reducerea inegalității veniturilor.
  • Totodată, băncile centrale din SUA și Zona Euro au semnalat revizuirea strategiilor de politică monetară, iar Uniunea Europeană a lansat, în premieră, programul Next Generation.
  • Strict din perspectiva sistemului monetar-financiar internațional, o regândire a arhitecturii este necesară, date fiind divergențele dintre economia reală și economia financiară la nivelul principalelor blocuri economice ale lumii în ultimul deceniu. Spre exemplu, dolarul și-a consolidat rolul de monedă principală a sistemului internațional, în pofida tendinței decenale de depreciere și atenuării decalajului dintre economia SUA și economia Chinei.
  • Resetarea ordinii economice mondiale depinde în primul rând de lansarea negocierilor între reprezentanții principalelor blocuri economice ale lumii: SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia și țările exportatoare de hidrocarburi – mai ales că tranziția spre o economie decarbonizată nu se poate realiza fără implicarea acestora.

Andrei Rădulescu, BT: COVID-19, un şoc pentru economia mondială, care deschide tranziţia spre un nou ciclu economic – ZF, 18.07

  • Acest şoc va modifica paradigma comerţului internaţional pe termen scurt, reprezentând o oportunitate pentru ţările cu istoric/tradiţie în deficite comerciale. Incidenţa pandemiei evidenţiază o serie de oportunităţi investiţionale în România (pe termen scurt şi mediu), îndeosebi la nivelul infrastructurii critice. Principalele provocări sunt evitarea blocajului la nivel microeconomic, menţinerea ratingului suveran, redinamizarea investiţiilor productive şi diminuarea dependenţei de importuri – arată studiul “Economia românească postpandemie şi perspectivele pe termen mediu“.
  • Digitalizarea economiei (inclusiv în sfera sectorului public), orientarea cererii spre bunuri şi servicii realizate în România, dezvoltarea de centre regionale pentru diverse ramuri din industrie şi servicii sunt câteva dintre aceste oportunităţi.
  • Economia ar putea creşte cu un ritm mediu anual de peste 2,5%, în peri­oada 2020-2022, evoluţie susţinută de mixul relaxat (fără precedent) de politici economice (la nivel mondial, în sfera europeană şi pe plan intern), inclusiv nivelul redus şi accesibil al costurilor reale de finanţare, arată economistul.
  • Conform acestui scenariu dinamica cererii interne se va normaliza (ritmuri medii anuale în jurul nivelului de 3% pentru investiţiile productive şi consumul privat, în intervalul 2020-2022). De asemenea, ne putem aştepta la ameliorarea contribuţiei exportului net la dinamica anuală a PIB pe termen scurt şi mediu.

Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania este cel mai optimist economist: Maximul scăderii economice a fost în aprilie, iar acum deja suntem pe creştere, până în 2021 ne revenim – ZF, 17.05

  • În urma incidenţei acestei crize cos­turile de finanţare la nivel mondial vor rămâne la niveluri minime istorice câţiva ani buni de aici înainte. Este cel mai bun moment de a investi în economie. Şocul indus de pandemie a de­terminat creşterea gradului de fle­xi­bi­litate pe piaţa forţei de muncă. Trebu­ie să ne orientăm către consumul de bunuri şi servicii realizate în România, avem şansa să echilibrăm balanţa externă.
  • În ceea ce priveşte impactul pan­de­miei asupra economiei României, ni­velul de incertitudine privind dinamica pe termen scurt este foarte ridicat. Cu cât impactul va fi mai puternic în acest an, cu atât dinamica  relansării va fi mai semnificativă în anul următor. În scenariul pe termen mediu, între 2020 şi 2022, noi ne aşteptăm ca PIB-ul Româ­niei să crească cu un ritm mediu anual de peste 2,5%. Sunt deja semnale clare de start al unui nou ciclu economic şi avem acest set de oportunităţi fantastice.

Andrei Rădulescu este economist senior la Banca Transilvania, responsabil cu elaborarea de analize și previziuni macro-economice.

  • Este doctor în economie, cu specializări post-universitare în macroenomie internațională și europeană. Este cercetator științific III la Institutul de Economie Mondială, din cadrul Academiei Române, și colaborează cu Academia de Studii Economice din București. Este autorul volumului Marea Recesiune: De la economia mondială la economia națională.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *