Conferința RBL 2020 – analize și concluzii

Conferința Națională RBL – Antifragilitate într-o lume a crizelor, 27-29.10.20


Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României – 30.10.20

  • „Suntem, din păcate, ca societate și ca țară, într-o stare de fragilitate accentuată. […] Top 20% din români câștigă de 7 ori mai mult decât cei 20% cei mai săraci din țară. Din punct de vedere financiar 70% dintre gospodării nu au mai mult de 25.000 lei puși deoparte pentru orice situație neprevăzută, 50% din ei nu au mai mult de 5000 lei”, a arătat Alexandru Filip, Managing Partner al McKinsey & Company România. El consideră că gândirea critică și empatia sunt ceea ce ar trebui să aibă tinerii ca să fie future-ready, fie ca antreprenori, fie ca angajați. „Impactul pe care îl ai în orice colectiv vine din empatie, nu din competențe.”

Leadershipul și educația, piloni ai unei societăți antifragile

  • Contrar așteptărilor, „România este printre țările cu cel mai mare progres în această perioadă. Generațiile tinere sunt mult mai bine pregătite decât cele de dinainte, deci și noua generație de profesori va fi mai bine pregătită pentru a preda adaptat situațiilor de criză”, a punctat Andreas Schleicher, Director, Directorate of Education & Skills, OECD întrebat cât de fragilă consideră că este România în acest moment.
  • În a doua sesiune a zilei, “Education – the main pillar for an antifragile society”, Florin Talpeș, fondator și CEO Bitdefender, alături de invitații săi, a oferit participanților o perspectivă despre cum poate fi privită criza actuală ca o oportunitate pentru educație. Robert Schwartz, Senior Editor la Deutsche-Welle a subliniat că „nu putem și nu ar trebui să ne întoarcem la educația de dinainte de criză. Trebuie să evoluăm. În Germania, conform Constituției, educația este o problemă a guvernului federal. România este poziționată destul de bine, mult mai bine decât alte țări la care ne-am fi așteptat să reacționeze mai bine decât România.”

Antifragilitatea afacerii vine din recunoașterea și evitarea surselor de fragilitate

  • Peste 250 de lideri de business din România au dezbătut despre cum pot deveni antifragili în diverse paliere ale afacerilor și vieții lor, în prima zi a Conferinței Naționale RBL – Antifragilitate într-o lume a crizelor. În cadrul celor 3 paneluri, invitații au abordat subiecte precum antifragilitatea României, ca națiune, cum ne pregătim pentru ceea ce va urma acestei crize, dar și cum putem construi modele de business mai pregătite să facă față crizelor.
  • „Ca să ajungem la modele de business antifragile mai întâi trebuie să evităm toate elementele care pot fi surse de fragilitate pentru business-urile noastre, precum: gradul de îndatorare, structura de costuri rigidă, costuri fixe foarte mari, lipsa unui avantaj competitiv/ brand cu notorietate, marginile de profit mici etc.” a explicat Iulian Cîrciumaru, Managing Partner, V7 Capital, oferind una dintre concluziile principale ale zilei.
  • În sesiunea de deschidere,  România (anti)fragilă? moderată de Sorin Axinte, managing partner GLUE și membru fondator RBL, antreprenorii și executivii participanți au aflat riscurile și oportunitățile României, atât la nivel global, cât și de la „firul ierbii”. Antonia Colibășanu, Chief Operating Officer la Geopolitical Futures, a vorbit despre polarizarea globală și intra-națională, restructurarea polilor de putere, resursa umană și infrastructura critică. Cristian Grosu, redactor-șef la cursdeguvernare.ro, a subliniat că principalele riscuri țin de (in)utilizarea împrumuturilor guvernamentale, deficitele care duc la o fiscalitate haotică și lipsa proiectelor de mare anvergură, pe când oportunitățile țin de asumarea unui plan concret de dezvoltare, cuplarea la proiecte transnaționale și dezvoltarea IT-ului până la 20% din PIB. Cristian Grosu a mai arătat că, la nivel individual, meta-competențele (cf. Mircea Miclea) sunt cele care ne ajută să facem față oricărui scenariu de viitor, iar ca soluții sistemice ne uităm la depășirea pandemiei și capacitarea meta-resursei – oamenii.
  • Cea de-a doua sesiune – Lumea (post) COVID-19/ The World (After) COVID-19, moderată de Alina Burlacu, Director General RBL, a abordat subiecte precum: mega trenduri globale și transformări sistemice, dezvoltarea de afaceri sustenabile și verzi și importanța wellbeing-ului în aceste momente. Margareta Drzeniek, Managing Partner la Horizon Group a subliniat că „Long-term e deja aici și e nevoie să luăm decizii renunțând la „bias-uri” pe care le avem despre lumea în care trăim”. Bedriye Hulya, Sector Empowerment Lead la The Wellbeing Project, a arătat că „a ne accepta propria fragilitate este primul pas spre antifragilitate”, iar Ursula Woodburn, Program Manager al Cambridge Institute for Sustainability Leadership ne-a transmis că reziliența unei afaceri poate fi asigurată, în primul rând,  prin investiția în „green economy”.

concluzii

Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României – 30.10.20

fiscalitate

  • Mediul de business este foarte preocupat de predictibilitate, iar în zona fiscală, ne confruntăm în acest moment cu un exces de impredictibilitate.
  • Este necesară menținerea impozitelor actuale, pe cât posibil, pe un orizont de timp de 2-3 ani astfel încât să existe, în continuare, curajul pentru a investi.
  • Digitalizarea ANAF devine stringentă.
  • Trebuie încurajată conformarea voluntară și susținerea celor care își plătesc taxele la timp.
  • Un alt element de fragilitate în acest moment este fiscalizarea excesivă a muncii.

educație

  • Investiții majore și susținute în infrastructura școlară de bază.
  • Campanii consistente de încurajare a lecturii și cultivării pasiunii pentru citire și învățare în rândul elevilor cu aplicare de modele de business, prezentare de persoane cu notorietate, donare de cărți și proiecte de tipărire și distribuire de cărți.
  • Programe de valorizare, de sprijin, de recunoaștere și investiție în profesori și programe de suport pentru aceștia.
  • Strategii prin care fiecare școală să aibă parteneri economici privați din comunitate, care să ajute copiii să se conecteze la realitatea care îi înconjoară. Școala își asumă astfel rolul de ecosistem.

piața muncii

  • O primă soluție la deficitul de meseriași este aducerea înapoi în România a profesioniștilor și specialiștilor cu experiență dobândită în străinătate.
  • O a doua măsură este implicarea statului în susținerea mobilității geografice a forței de muncă.
  • Dezvoltarea viitorilor meseriași/ profesioniști trebuie realizată prin puterea exemplului din comunitate.
  • Procesul de acreditare a noilor meserii cerute de piața forței de muncă/ mediul de afaceri să fie mai scurt și mult mai eficient.
  • Modelul Kurzarbeit să fie prelungit de către statul român și în 2021.

investiții și digitalizare

  • Vânzarea online doar de dragul de a fi online nu va funcționa. Trăim o implementare a unui model mixt, de online și offline, care a accelerat mult în pandemie, devine standardul și necesită un know-how special.
  • Dincolo de ajutoare, granturi, garanții, avem un deficit major de capital de equity de investit în companii.
  • Avem nevoie de crearea unui mecanism între mediul privat și ministerul de resort, prin care să ajutăm la analiza și urmărirea proiectelor finanțate.
  • Reluarea activității platformei http://maisimplu.gov.ro/ și coordonarea eficientă a grupurilor de implementare cu termene asumate.
  • Legiferarea interacțiunii online între cetățean sau companie și administrația publică
  • Educația scăzută în domeniul digital a funcționarilor, neînțelegerea rolului automatizării și neorientarea spre client duce la încetinirea transformării digitale.
  • Putem sprijini activ și constructiv autoritățile publice din România în a demara și a implementa proiecte de tipul smart village/ smart cities creând o platformă de comunicare eficientă, o zonă de discuții reale între administrații publice și mediul de afaceri.

Concluziile sesiunilor despre simplificare și debirocratizare au fost:

În ceea ce privește simplificarea obținerii avizelor și autorizațiilor:

  • Comunicat că ștampila nu mai este obligatorie pentru mediul privat din 2015, când tocmai mediul privat menține această cutumă, care duce la birocratizare și risipă de hârtie.
  • Avem nevoie de transformare digitală cu o echipă multidisciplinară în locul utilizării doar a unor IT-iști.
  • Prin transformare digitală one-stop-shop partajăm informația automatizat tuturor autorităților competente/ relevante.

În ceea ce privește profesionalizarea și mentalitatea funcționarilor publici și relația cu mediul privat:

  • Îi vom ajuta să se profesionalizeze și să schimbe mentalitatea sesizând, iar prin sesizări punând o presiune bine intenționată asupra sectorului public.
  • Să îi ajutăm să implementeze un sistem de evaluare care să fie folosit atât la angajare, cât și în fiecare an, și care să arate exact valoarea fiecărui angajat.
  • Să ne implicăm în dialog cu ei în sensul educativ și toată această educație să aibă la bază recâștigarea încrederii între cele două părți.
  • E nevoie să se continue efortul de diminuare a corupției din mediul public, dar și din cel privat.
  • Până la Profesionalizare, operatorii privați care lucrează cu mediul public să se pregătească riguros pentru fiecare interacțiune: înțelegerea interlocutorilor, a intereselor lor, a procesului de decizie și a mecanismelor de influențare a acestei decizii.

Măsurile pe care mediul de afaceri din România le așteaptă în relația cu autoritățile publice și factorii de decizie:

  1. Reducerea costului aparatului de stat central și local.
  2. Păstrarea modelului fiscal actual, pentru a păstra avantajul competițional în Europa.
  3. Predictibilitate – noi astăzi ne luptăm pentru a nu mai legifera acte normative înainte de consultarea Coaliției pentru Dezvoltarea României, mai ales că aceste decizii au impact asupra economiei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *