Banca Mondială recomandă României creşterea eficienţei declaraţiilor de avere – 24.09.20
- Referindu-se la faptul că multe active sunt deţinute pe numele unor terţe părţi (rude, asociaţi de afeceri, prieteni etc.), ceea ce face practic imposibil de evaluat averea unui oficial public, Banca Mondială subliniază că “alte ţări care s-au confruntat cu această provocare au introdus declaraţii de avere atât pentru oficialii publici cât şi pentru membrii familiilor lor în calitate de beneficiari“.
- De asemenea, Banca Mondială subliniază că experienţa arată că România mai are multe de făcut în trecerea de la identificarea unei infracţiuni la punerea în aplicare a legii, în special când este vorba de oficiali aleşi. “Uneori nici o decizie finală a tribunalului nu garantează punerea în aplicare a legii. De exemplu, Parlamentul României a refuzat, în repetate rânduri, să îşi sancţioneze proprii săi membri. Un sistem anti-corupţie cu adevărat eficient necesită sprijinul tuturor instituţiilor, în special ale celor care au puterea de a introduce schimbări semnificative”, concluzionează raportul Băncii Mondiale.
- În raportul Global Economic Prospects, June 2020, banca afirmă că declinul PIB-ului mondial va fi cel mai grav după cel de-al Doilea Război Mondial.
- Banca Mondială a redus semnificativ aşteptările referitoare la evoluţia economiei mondiale şi afirmă că PIB-ul global se va contracta în 2020 cu 5,2%, un declin economic de peste două ori mai mare faţă de recesiunea provocată de criza financiară din 2008.
- Veniturile pe cap de locuitor vor scădea cu 3,6% la nivel mondial, banca avertizând că milioane de oameni vor intra în sărăcie extremă.
- ”Prima problemă este să răspundem crizei globale de sănătate şi economice. Dincolo de asta, comunitatea globală trebuie să se unească pentru a găsi modalităţi de reconstrucţie a unei redresări cât mai puternice, pentru a preveni ca mai mulţi oameni să intre în sărăcie şi şomaj”, a conchis Ceyla Pazarbasioglu, vicepreşedintă pentru creştere echitabilă şi instituţii la Banca Mondială.
- “În calitate de Vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centrală, voi colabora foarte strâns cu guvernele din ţările care beneficiază de serviciile noastre pentru a le ajuta să obţină rezultate solide în materie de dezvoltare, însă obiectivul nostru imediat este să diminuăm impactul pe care pandemia de COVID-19 îl are asupra sănătăţii populaţiei şi economiei acestor state. Pe termen scurt, vom furniza instrumente simplificate de finanţare şi de politici publice care să contribuie la protejarea vieţii şi a mijloacelor de trai ale oamenilor. Pe termen mediu, vom ajuta aceste ţări să diminueze efectele economice şi fiscale ale crizei prin politici publice şi măsuri de finanţare adecvate”, a declarat Anna Bjerde, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.
- Studiile arată că 27% dintre MIMM-urile legal înfiinţate din ECA se confruntă cu nevoi financiare nesoluţionate, deficitul de finanţare în regiune fiind estimat la aproximativ 740 de miliarde de dolari. Investiţia IFC va promova creşterea competitivităţii pieţei, va demonstra viabilitatea finanţării în moneda locală şi va permite creditorilor să dezvolte produse inovative, se menţionează în comunicatul instituţiei financiare.
- Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), fond de investiţii înfiinţat în 2005, vizează stimularea dezvoltării economice şi prosperităţii în Europa de Sud-Est şi în regiunea vecinătăţii estice, prin investiţii în microîntreprinderi şi întreprinderi mici de succes, precum şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de trai în gospodăriile private. EFSE a fost iniţiat de Banca de Dezvoltare KfW, cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal al Cooperării şi Dezvoltării Economice din Germania (BMZ) şi a Comisiei Europene.
- România a beneficiat de această asistenţă financiară pre-aprobată (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CAT-DDO), pe care Guvernul României a negociat-o cu Banca Mondială în luna iunie 2018. Obiectivul acestui program este acela de a consolida cadrul instituţional şi juridic din România pentru a putea gestiona eficient impactul fizic, social şi fiscal în situaţiile medicale de urgenţă, în cazul unui dezastru natural sau al schimbărilor climatice.
- În plus faţă de sprijinul acordat Guvernului pentru dezvoltarea unor politici publice de importanţă critică menite să consolideze rezilienţa, această facilitate acordă Guvernului posibilitatea de a accesa finanţare în termen de 48 de ore, pentru a putea reacţiona în timp util în faţa unui dezastru natural sau a unei urgenţe de natură medicală.
- În acelaşi timp, Biroul Băncii Mondiale din România lucrează acum la restructurarea portofoliului existent, în special în domeniul sănătăţii, pentru a-şi valorifica o parte din fondurile existente în vederea finanţării achiziţiei unor echipamente necesare în contextul crizei actuale, precum şi în domeniile afectate de criză dincolo de sectorul sănătăţii. Acest gen de asistenţă implică şi furnizarea de asistenţă tehnică pentru diminuarea impactului economic pe care îl va avea o posibilă criză.
Banca Mondială: Trebuie regândit tot sistemul de protecţie socială din România, inclusiv cota unică – 19.10.18
- “Motivul pentru care politicienii pierd voturi din zona populaţiei tinere este faptul că sistemele de protecţie socială nu mai sunt valabile, astfel că ţările trebuie să-şi regândească sistemele sociale şi reglementările de pe piaţa muncii, aşa încât să nu mai fie avantajaţi doar cei cu joburi permanente”, a spus Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, prezentând concluziile unui studiu al băncii pe această temă.
- “Sfatul nostru ar fi să regândiţi tot sistemul de taxare a pieţei muncii, în coordonare cu alte state din regiune, nu doar să faceţi mici schimbări. Nu vă putem spune noi care este soluţia, dar trebuie să analizaţi totul, inclusiv cota unică şi dacă ar fi bine să implementaţi un sistem de taxare progresivă, adică cei care un venit mai mare să plătească mai mult”, a susţinut Timmer.
- “Oamenii în vârstă votează, cei tineri nu votează sau pleacă din ţară. Preferinţele celor mai în vârstă nu sunt aceleaşi. De exemplu, le pasă mai puţin de mediu şi de ce ceea ce contează pentru tineri. Politicienii trebuie să înceapă să gândească mai departe decât beneficiile pentru cei în vârstă, pentru că vrem ca tinerii să rămână în ţară. Şi cei bătrâni au nevoie de tineri să aibă grijă de ei. Trebuie să pregătim societatea pentru noua tehnologie, e important, e mai important decât să satisfaci oamenii care încă trăiesc în vechea economie. Sistemul actual de pensii şi asigurări nu mai lucrează pentru noua economie, iar tinerii se întreabă de ce să participe la acest sistem”, a mai arătat economistul-şef al Băncii Mondiale.