Demografie, Ro – documentar

Aurelian Dochia: Declinul demografic, o provocare pentru viitorul României – 29.08.20

  • „Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o populaţie care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populaţia României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Şi ţările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate. Perspectiva e aceea de a avea o economie mult mai mică, o populaţie îmbătrânită. Structura consumului şi structura producţiei vor fi modificate. La bază stă fenomenul demografic al fertilităţii scăzute şi nu cred că lucrul ăsta se poate schimba foarte repede”, spune economistul Aurelian Dochia.

Un tânăr din 5 vrea să părăsească România. Ce le lipsește tinerilor de azi: posibilitatea de a-și alege materiile pe care să le studieze, resursele financiare și consilierea în carieră (sondaj RBL) – 11.08.20


Topul municipiilor și orașelor pe care cei mai mulți români le abandonează. Cea mai mare rată a plecărilor este în orașul despre care primarul spune că „oricui îi e greu să-l părăsească” – 4.08.20


România va avea 7,8 milioane de locuitori în 2100. De ce vom pierde peste jumătate din populaţie? – 16.07.20


Adrian Majuru: Să mori existând pe hartă! – 11.07.20



Ciprian Iftimoaie: Cât de îmbătrânită este populaţia României? – 23.05.20

  • Startul procesului de îmbătrânire a populaţiei României a fost oarecum amânat şi ulterior derulat într-un ritm lent în condiţiile creşterii natalităţii impulsionată de politica pronatalistă a regimului comunist, scăderii mortalităţii şi creşterii speranţei medii de viaţă. În 1990, România avea populaţia cea mai puţin îmbătrânită dintre cele 28 de state membre acum ale Uniunii Europene. Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2009. Conform INS, structura pe vârste a populaţiei rezidente din România este caracteristică procesului de îmbătrânire a populaţiei, fiind cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Ponderea vârstnicilor din România era în anul 1977 de 9,8% şi aproape a stagnat până în anul 1989, când a fost de doar 10,1% din populaţia totală. În anul 2017, după un deceniu de la aderare la UE, fiind influenţată mai ales de scăderea natalităţii şi migraţia externă, populaţia României scade. Peste 80% din migranţii români au vârste cuprinse între 15-64 de ani, tocmai segmentul de tineri şi de adulţi. În aceste condiţii, România a pierdut populaţie tânără şi adultă, în timp ce populaţia vârstnică din România a crescut şi se apropie de 18% în populaţia totală. Spre comparaţie, populaţia vârstnică a ţărilor membre UE depăşeşte 19% persoane vârstnice în totalul populaţiei. Conform INS, la 1 ianuarie 2020, populaţia după domiciliu a fost de 22.175 mii persoane, în scădere cu 0,1% faţă de 1 ianuarie 2019. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 507 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3.752 mii faţă de 3.245 mii persoane).
  • Îmbătrânirea demografică implică o serie de consecinţe socioeconomice care trimit la sustenabilitatea financiară a sistemelor publice şi private de pensii, la creşterea cheltuielilor cu asistenţa medicală şi cu asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea populaţiei, inclusiv a populaţiei active economic (15-65 de ani), corelată cu nevoia de forţă de muncă va impune o discuţie despre modul în care se pot aduce în câmpul muncii acele resurse umane formate din persoanele vârstnice care dispun de capacitatea fizică şi psihică necesară desfăşurării unor activităţi economice. În spaţiul public se poartă deja discuţii despre majorarea vârstnei de pensionare. Recent, s-a creat şi cadrul legal pentru ca persoanele în vârstă de pensionare să poate opta pentru continuarea activităţii profesionale.

CE: Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă din România – 26.02.20


Cât de dramatică e depopularea economiei românești: Povestea foarte tristă a depopulării României – CdG, 19.12.19

  • 3 din 10 români apți de muncă lucrează în străinătate: în economiile altora, cu taxe pentru țările altora. În urma lor a rămas o țară depopulată, cu copii puțini și populație tot mai îmbătrânită. E, de fapt, cea mai mare dramă a României postcomuniste.

Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace – 24.05.18

Orase care mor si orase care infloresc. In Romania sunt localitati care si-au triplat populatia in ultimii 10 ani, dar si zone din care au plecat peste jumatate dintre locuitori – 10.01.18


Romania in 2030 and 2050: What demographics tells us? – 21.06.2016

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *