Sistemul Bancar – documentar

starea sistemului

Eugen Rădulescu, director BNR: Rezistenţa sistemului bancar la efectele pandemiei depinde mult şi de cât de bine se va comporta economia, şi de modul în care băncile se vor apăra. „Trebuie să fim prudenţi, să nu tragem toate gloanţele dintr-odată. Marja de manevră a BNR nu este foarte mare din cauza deficitelor gemene“ – ZF, 18.08.20


Jean Pierre Mustier, CEO al grupului italian UniCredit: Nu va fi o problemă de solvabilitate sau de lichiditate. Sistemul bancar va avea mai degrabă o problemă de profitabilitate mai mică, din cauza provizioanelor – ZF, 27.07.20

  • „Nu va fi o problemă de solvabilitate sau lichiditate, probabil că impactul pe care îl vor simţi băncile şi întregul sector în perioada următoare va fi legat de o profitabilitate mai mică din cauza provizioanelor mai mari ca răspuns la efectul pandemiei asupra performanţei. Odată cu măsurile autorităţilor de reglementare, ale guvernelor şi ale Comisiei Europene, cred că se va evita o criză financiară.“

Sergiu Oprescu, preşedintele ARB: Băncile încearcă să crească creditarea, asumându-şi riscuri. Putem să ţinem şi dobânzile la un nivel scăzut şi putem să ţinem şi cursul de schimb relativ stabil – ZF, 23.07.20

  • „România are unul dintre cele mai capitalizate sisteme bancare din Euro­pa, cu o lichiditate foarte amplă şi ex­trem de adecvată pentru ceea ce se în­tâmplă, iar volatilitatea este extrem de scăzută din punctul de vedere al dobân­zi­lor de bază. O intermediere financiară de 25% este evident o slăbiciune a sistemului bancar, care arată că nu este suficient ancorat în mediul economic din România. Media la nivel european este de 100%. Iar ţările cu care ne place de obicei să ne comparăm, ţările din regiune au peste 50%. Noi suntem la jumătatea eşalonului şi la un sfert din media europeană.“

Pentru bănci, adevărata criză începe de la 1 ianuarie, când expiră moratoriul de amânare a plăţii ratelor, iar guvernul va avea bani mai puţini să susţină economia – ZF, 21.07.20

Marcu, AT Kearney: În următorii 2-3 ani situația nu va fi roz în sistemul bancar. Băncile vor pierde 15-20% din venituri iar costul riscului se va dubla – ZF, 21.07.20


Mişu Negriţoiu, fost bancher: Sistemul bancar este mult mai pregătit şi mult mai solid decât în criza precedentă – ZF, 15.07.20

  • „Sunt două diferenţe mari comparativ cu criza anterioară. Nu se mai gestionează trecutul, ci viitorul şi acum te uiţi la active în loc de pasive. Lichiditatea este mare, iar băncile sunt concentrate în principal pe active şi selectarea activelor. Costul banilor şi accesul la resurse nu mai sunt o problemă. În criza trecută aceasta era o problemă. În anii ‘90, ideea era să aduci banii din asigurări ca să îi foloseşti în bănci. Acum sunt prea mulţi bani, iar dobânda care se plăteşte la depozite este modică, ca să nu mai zic că dacă ai depozite în euro trebuie să aduci bani de acasă. Au probleme mai mult cei care au bani decât cei care nu au bani.“ 

Cristian Popa (BNR): Sectorul bancar este mult mai bine pregătit pentru a face faţă situaţiei actuale – ZF, 1.04.20

  • Comparativ cu un deceniu în urmă, sectorul bancar este mult mai bine pregătit pentru a face faţă situaţiei actuale, este capitalizat corespunzător, lichiditatea este destul de bună, iar gradul de îndatorare al clienţilor este mult mai mic. Am redus rata dobânzii. De asemenea, banca centrală va începe un program de achiziţie de titluri de stat. Suntem pregătiţi să reducem rata rezervelor minime obligatorii, dacă va fi nevoie, ca măsură de creştere a lichidităţii pe piaţă, astfel încât banii să circule în sistem şi în economie. Încurajăm băncile să utilizeze lichidităţile aflate la dispoziţia lor deoarece suntem aici pentru a oferi lichiditate şi am luat măsuri în această direcţie. Rata de lichiditate la nivel bancar este de peste 100%, astfel întregul sector bancar funcţionează bine.


tendințe în sistem

Bogdan Speteanu, director executiv în BCR: O parte din clienţii care aveau planuri de investiţii le-au amânat şi doar jumătate din liniile de finanţare aprobate au fost trase de companii. Dar, se vede o uşoară revenire a creditării din iunie – 22.08.20

Banca Transilvania şi ING au angajat cei mai mulţi oameni. De la BCR, Raiffeisen şi BRD au plecat cei mai mulţi angajaţi în ultimul deceniu – 15.08.20

Dimitrios Goranitis, partener Deloitte România: Cât timp autoritatea de reglementare nu îşi prezintă intenţia pe termen lung, băncile vor ezita să susţină economia reală – 14.08.20

Evoluţia cheltuielilor de personal şi a angajaţilor din cele mai mari 10 bănci în ultimul deceniu. Banca Transilvania, ING şi OTP Bank au angajat cei mai mulţi oameni şi au cele mai mari creşteri ale cheltuielilor de personal în perioada 2009-2019. De la BCR, Raiffeisen şi BRD au plecat cei mai mulţi angajaţi – 11.08.20

Andreea Voinea, director de HR al BCR: În zona de retail banking angajaţii vor avea rol de adviser, iar vânzarea va fi operată digital. Şi vom avea mai mulţi IT-işti în sectorul bancar – 10.08.20

Educaţi (financiar) de pandemie. Cum a schimbat COVID-19 comportamentul de economisire al românilor – 3.08.20



actorii sistemului

Guvernul a aprobat atribuţiile Comitetului interministerial al EXIMBANK pentru derularea programului de creditare a companiilor mari – 20.08.20

ING Bank cere triplarea plafonului de garantare pentru programul IMM Invest la 1,2 mld. lei, după ce a aprobat credite de 500 mil. lei – 20.08.20


Cum s-a schimbat topul celor mai mari 10 bănci în 2019 faţă de 2008. BCR, BRD şi Alpha Bank au pierdut cotă de piaţă în ultimii 10 ani. La greci e de înţeles, dar ce se întâmplă cu austriecii şi francezii – ZF, 21.07.20

Clasamentul băncilor după capitalul deţinut în 2019. Nouă bănci au înregistrat o reducere a capitalului propriu, în timp ce majoritatea au înregistrat creşteri uşoare – ZF, 5.07.20

  • Cea mai mare creştere a fondurilor proprii se vede la CEC Bank, cu aproximativ 1.226 mil. lei mai mult în 2019 faţă de 2018
  • Primele trei bănci, Banca Transilvania, BCR şi BRD, deţin 50% din totalul capitalului propriu al băncilor înregistrat la finalul anului 2019.

Primele zece bănci din România la finalul anului 2019: Banca Transilvania rămâne lider, majorându-şi cota de piaţă şi ING Bank urcă pe locul 4. Activele bancare au fost de 495 mld. lei, iar profitul de 6,3 mld. lei – ZF, 4.07.20

  • Banca Transilvania ramâne pe prima poziţie, cu active de 87,7 miliarde de lei, în creştere cu 18% la finalul anului 2019, comparativ cu anul 2018 şi o cotă de piaţă de 17,72%.
  • BCR, pe a doua poziție, are active de 71,4 miliarde de lei, în creştere cu 5% în anul 2019 faţă de 2018 şi o cotă de piaţă de 14,43%.
  • BRD, pe a treia poziție, are active de 55,8 miliarde de lei, în creştere cu 3% în 2019 faţă de 2018.

Cine a adus câştigul sistemului bancar de 1,6 mld. lei din T1/2020: aproape 65% dintre bănci au fost pe profit. Doar 12 instituţii de credit, pe pierdere – ZF, 5.06.20

  • Un număr de 22 de bănci au fost pe profit în T1/2020, iar 12 au raportat pierderi
  • Profiturile cumulate pentru cele mai mari trei bănci de pe piaţa locală – Banca Transilvania, BCR şi BRD-SocGen – au depăşit în T1/2020 nivelul de 922,3 mil. lei, reprezentând 57,3% din profitul întregului sistem bancar
  • Profitul brut raportat la nivelul sistemului bancar s-a apropiat de 2 mld. lei în T1/2020
  • Profitul operaţional al băncilor a depăşit 2,2 mld. lei în T1/2020.


analize din sistem

Sergiu Oprescu (ARB): Cred că ar trebui să ne concentrăm pe panta revenirii din 2021; trebuie să ne folosim cu cap şi cu măsură toate resursele – ZF, 8.07.20

  • Cred că ar trebui să ne concentrăm pe panta revenirii din 2021, ceea ce înseamnă că trebuie să ne folosim cu cap şi cu măsură toate resursele pe care le avem la nivelul sistemului financiar bancar: lichiditate şi capital – pentru a putea finanţa partea de revenire, pentru a putea finanţa partea a doua pe care noi trebuie să o luăm în calcul..
  • Sistemul bancar a reuşit să digitalizeze procese foarte rapid, să vină în faţa clienţilor cu nişte soluţii care, poate, anul trecut erau de neconceput. Cred că această digitalizare ‘pe repede înainte’ ne face bine nouă ca sistem, face bine în principal societăţii româneşti. Este un mecanism complex, nu poate fi făcut numai într-o parte, pentru că este o interacţiune la nivelul întregii societăţi. Trebuie să facem această digitalizare la nivelul întregii societăţi. (…) Accentul pentru mine este pe a doua etapă, pe etapa de revenire şi ar trebui să vedem ce putem face astăzi ca să fluidizăm, să accentuăm panta revenirii în 2021.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *