Ratingurile României – documentar

S&P reconfirmă ratingul României la BBB-/A-3, iar perspectiva rămâne negativă / Pensiile ar putea crește cu “aproximativ 10%” – 5.06.20

  • S&P estimează o contracție economică de 5,5% în 2020 – iar alegerile parlamentare vor fi esențiale pentru determinarea traiectoriei fiscale.
  • Agenția crede că pensiile vor crește cu aproximativ 10% (în loc de 40% cât era în legislație)- iar asta va adăuga 1% din PIB la deficitul bugetar în 2021.
  • Conform S&P, deciziile politice din ultimii ani au slăbit bazele pentru finanțe publice sustenabile. Din 2018, România a derulat o politică fiscală expansivă, ducând la unele dintre cele mai mari deficite gemene din piețele emergente majore și a făcut România vulnerabilă la potențiale șocuri interne și externe.
  • În legătură cu măsurile economice luate de autorități ca răspuns la criza COVID-19, agenția estimează, în ansamblu, că pachetele de stimulare fiscală anunțate până acum, de 3% din PIB, sunt printre cele mai slabe din regiune. Incluzând efectul bugetar automat de stabilizare, precum asigurarea șomajului, agenția anticipează ca măsurile introduse vor crește cheltuielile fiscale cu 1,2% din PIB.

Valentin Lazea: Despre pandemie, rating de țară și responsabilitate – 11.06.20

  • Să notăm că, în 2020, S&P prognozează pentru România un deficit bugetar de 8,0 la sută din PIB și un deficit extern (de cont curent) de 4,8 la sută din PIB. Să comparăm aceste niveluri cu cele prognozate de „The Economist” pentru două economii emergente cu probleme cronice: Argentina (deficit bugetar de 6,1 la sută din PIB; deficit extern de 0,3 la sută din PIB) și Turcia (deficit bugetar de 6,3 la sută din PIB; deficit extern de 2,1 la sută din PIB).
  • Tradus pe înțelesul publicului larg, dacă 90 la sută din buget merge pe salarii și pensii (și asta înainte de proiectata majorare), mai rămân doar 10 la sută disponibili pentru infrastructură, educație, cercetare-inovare, sănătate, apărare etc. Și dacă tot trebuie să ne împrumutăm, nu ar fi logic să o facem pentru astfel de cheltuieli de dezvoltare și nu pentru cheltuieli de consum? Dacă nu o vom face, să nu ne mirăm că tinerii vor pleca din țară, neîntrezărind vreo speranță de dezvoltare în viitor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *