Amb. Viorel Isticioaia: Reacții ale Chinei, Japoniei și Coreei de Sud la pandemia COVID-19

Deși este prematură acreditarea deplină a unui model de East Asian Coronavius Containment, au fost deja remarcate elemente notabile.

amb. Viorel Isticioaia-Budura


Experiența guvernelor asiatice (cu elemente individualizate, specifice, dar și rezonante, comune), încorporată în eficientizarea răspunsului față de epidemie, a demonstrat conștientizarea (inspirată reflex de cultura socială și politică locală) privind evitarea și gestionarea, pe cât posibil, a vulnerabilităților potențiale în sisteme de sănătate confruntate cu limite inerente și presiuni masive pe termen scurt.

De asemenea, a evidențiat rolul culturii și disciplinei sociale față de implementarea politicilor guvernamentale privind controlul epidemiei. Pe acest fond, s-a reușit minimalizarea impactului asupra comunităților (media informează curent asupra evoluțiilor pozitive privind diminuarea cazurilor și relativa depășire a momentelor critice).

Previzibil, culturile și tradițiile comunitare au modelat conduite diferite – factori variați fiind generați de contextul politic, național și local, de normele și obișnuințele, credințele și practicile religioase, de imperative politice locale, raporturile dintre autoritățile politice și administrative și populație. Totodată, diferențele de experiență și cultură privind mediul național de securitate, indiferent că percepțiile se referă la amenințări naturale sau convenționale.

În statele asiatice profunzimea spiritului comunitar și de solidaritate, coeziunea socială, disciplina și respectul față de autoritate sunt trăsături generate istoric, deși evoluțiile contemporane au produs modificări în conduită și mentalitate, atât în contextul occidentalizării, cât și al globalizării (în proporții particularizate în cele trei națiuni). Similar, în China, Japonia, Republica Coreea, există un nivel real de obediență și respect public față de autoritate, conștientizarea imperativelor de solidaritate și a interesului colectiv, inclusiv național, pentru depășirea momentului critic.

Aceste trăsături au fost, odată în plus, vizibile ca parte a culturii predominant comunitare create de istoricul confruntării cu multiple „seisme” naturale ori social-economice. În ciuda repercusiunilor și costurilor incipient resimțite, guvernele, autoritățile și populația au început să recunoască și să înțeleagă ceea ce experții au insistat ca fiind necesar de la început, inclusiv recomandările pentru izolare și prevenirea contaminării precum și măsuri de încetinire a răspândirii virusului, până la momentul elaborării antidotului, prin respectarea riguroasă a cerințelor de igienă, distanțare și izolare a persoanelor.

În ansamblu, merită menționat și nivelul de educație al populației privind problemele de sănătate, generat specific de două aspecte: experiența și situațiile precedente asimilate de sistemul de sănătate din toate cele trei state, lecțiile acumulate în gestionarea situațiilor de criză (epidemii precum SARS 2003 și MERS 2015, seisme, incendii, accidente industriale, etc.). De asemenea, în mod curent, cetățenii sunt conștienți și de virtuțile sistemelor tradiționale de medicină practicate curent (TCM – acupunctura, fitoterapia, moxibustia; kampo; hanyak).

Un element specific adițional îl reprezintă faptul că toate cele trei state nord-est asiatice au mobilizat resurse materiale și financiare guvernamentale, dar au și beneficat de substanțiale contribuții din partea marilor companii naționale, a organizațiilor industriale și, în general, s-a produs o selectivă cooperare public-privat (telecomunicații, construcții, transporturi, industria farmaceutică și medicală).   

percepții asiatice asupra celorlalți

În egală măsură, societățile menționate au urmărit și constatat, în circumstanțele pandemiei, diferențierile din societățile occidentale, în general, în natura măsurilor, în politicile de control și în reacțiile populației față de acestea, comparativ cu evoluțiile din statele nord-est asiatice. Observatorii diplomatici și mediatici asiatici au urmărit și înregistrează cu maximă atenție evoluțiile din Uniunea Europeană, atât la nivel național, cât mai ales comunitar. Consecutiv crizei generate de reluarea fluxului de refugiați dinspre Orientul Mijlociu și sinuozitățile procesului Brexit, răspândirea coronavirusului în Europa și modul de reacție la nivelul statelor membre sau al instituțiilor europene este calificat drept un indicator de fond al unității, coeziunii interne și eficienței mecanismelor colective de răspuns și coordonare.       

Sunt reținute cu atenție și tensiunile persistente în relația SUA – RP Chineză și evoluțiile controverselor bilaterale care persistă și chiar escaladează de o manieră mutual și extins nefavorabilă, inclusiv cu accente care revarsă considerente geopolitice în multiple alte zone. Preocupantă este escaladarea polemicii în domeniul public și economico-comercial, dar mai ales postura confruntațională ce afectează eforturile internaționale de combatere a pandemiei.

câteva elemente specifice

RP Chineză

  • Restricții ample pentru limitarea extinderii epidemiei, plasarea în carantină a unor întregi orașe și provincii (zonele cele mai afectate și cu centre de infecție).
  • Mobilizarea unor resurse substanțiale, științifice și medicale, pentru identificarea, izolarea virusului și elaborarea de metode de tratament/vaccin.
  • Gestionarea unui complex specific al arhitecturii administrative naționale, cu depășirea multiplelor controverse și dificultăți în relațiile guvern central – administrații locale (complicate și de raporturile dintre comandamentele politico-ideologice și de stabilitate).
  • Capacitatea de mobilizarea a peste 40.000 de cadre medicale, inclusive militare, pentru asistarea zonelor afectate.
  • Coordonarea și dizlocarea la nivel central și local a unor importante efective militare și de poliție înarmată (echivalentul jardarmeriilor), precum și de poliție civilă, pentru aplicarea măsurilor de restricții, control și asistență.
  • Mobilizarea unor extinse capacități de producție și reorientarea rapidă a altora pentru furnizarea necesarului de echipmente medicale și produse farmaceutice.
  • Amplitudinea dimensiunilor demografice ale zonelor puse în carantină și control, complexitatea structurilor instituționale multistratificate și cultura managerială și politică specifică au impus măsuri specifice de administrare a nivelului de transparență informațională; filtrat și fluctuant în fazele inițiale, iar ulterior marcat de un nivel de transparență progresiv.
  • Reactualizarea extinsă a sistemelor (parțial existente din perioada epidemiilor anterioare) de verificare (a temperaturii persoanelor) în toate punctele de acces (rezidențiale, comerciale, de transport urban, aeroporturi, etc).
  • Utilizarea de sisteme de monitorizare (Health Trackers) a persoanelor.    

Japonia

  • Restricții minime de circulație și de instituire a carantinei.
  • Testări selective, minime.
  • Amânarea cu un an a găzduirii Jocurilor Olimpice.
  • În ciuda proporției ridicate a persoanelor în vârstă, acestea trăiesc relativ izolat, nefiind expuse unui frecvent contact social.
  • Educația tradițională și obișnuințele determină ca, în mod curent, o persoană să poarte mască de protecție în public, dacă este bolnavă sau pentru autoprotejare la alergii (polenul sezonier) etc.
  • În ciuda aglomerației urbane, contactul fizic efectiv este minim (salut prin plecăciune, nu strângere de mână!).

Republica Coreea

  • Amplă rețea de informare a publicului și urmărire a celor suspecți/ contacți/ infectați etc.
  • Mesaje de alertă privind localizarea unor focare de infecție
  • Aplicație GPS autorizată de guvern pentru monitorizarea celor care nu respectă carantina
  • Accent pe asigurarea unei capacități substanțiale de testare (proces cu durată de câteva minute!)
  • Notabilă cooperare între guvern și autoritățile juridice pentru a produce și opera infrastructura de supraveghere efectivă și testare operativă.

Viorel Isticioaia-Budura este diplomat de carieră. A fost șef al Departamentului Asia și Pacific din Serviciul European de Acțiune Externă (2011-2014), apoi Ambasador al UE în Japonia (2014-2018). Anterior, a fost Ambasador în Coreea (2000-2002) și în China și Mongolia (2002-2011). Este vorbitor de chineză.


Agenda Strategică 2020/ Agenda Asiatică? Viorel Isticioaia-Budura


surse utile:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *