Agenda Strategică, 2020: Ce mega-tendințe din relația Europa-Asia trebuie abordate și în România pe termen scurt? – și cum
Viorel Isticioaia-Budura:
- conștientizarea importanței Asiei, utilizarea formatelor de relaționare ale UE și NATO cu Asia – și participare la ajustarea lor
Mega-tendințe în Asia
În contextul actual și de perspectivă, regiunea Asiei va reprezenta atât o platformă majoră de desfășurare a evoluțiilor (reconfigurarea sferelor de influență), cât și unul dintre factorii direcți ai evoluțiilor geopolitice și geoeconomice care vor afecta ansamblul global, precum și regiunea europeană, indiferent că va fi implicată în structurarea noilor centre de putere, în reforma modelelor de guvernanță sau în elementele de susținere a celei de-a IV-a Revoluții Industriale.
- va crește ponderea Asiei în populația globului (peste 60%), în PIB-ul mondial și în susținerea dinamică a creșterii economice;
- în 2030, va reprezenta 2/3 din populația de clasă mijlocie la nivel global, precum și majoritatea utilizatorilor de Internet;
- procesul accelerat de urbanizare va genera efecte multiple de interes direct pentru evoluțiile globale ale pieței;
- va continua ascensiunea accentuată în rolul asumat în ecosistemul tehnologic global.
De o manieră progresivă, în continuarea procesului deja declanșat, UE și NATO se vor afla în situația de a recalibra adecvat un număr de politici, programe și strategii, luând în mod sporit în calcul evoluțiile, oportunitățile și provocările generate de evoluțiile din spațiul asiatic.
Dinamica susținută a aranjamentelor regionale de comerț plurilateral (Regional Comprehensive Economic Prtnership – RCEP; Acordul trilateral RP Chineză, Republica Coreea, Japonia; Acordul de cooperare trans-Pacific etc.), precum și a unor cooperări subregionale cu agende de securitate (Shanghai Cooperation Organization – SCO, East Asia Summit, Conference on Interaction and Confidence building in Asia – CICA, ASEAN Defence Ministers Meeting, etc.) va invita o mai sensibilă monitorizare și reacții corespunzătoare.
Posibile abordări ale României
Menținerea focalizării pe configurarea agendelor de relații de către UE și NATO cu partenerii asiatici; atât UE, cât și NATO au procedat relativ rapid la actualizarea, completarea setului de priorități politice și strategice cu aspecte esențiale ale evoluțiilor din Asia. Este recomandabil ca România să participe de o manieră accentuată la continuarea dezbaterii, adoptării de ajustări și, mai ales, la implementarea politicilor de răspuns față de evoluțiile din Asia.
Asia se menține, în percepțiile românești, predominant, în termeni perimați, benigni sau minori, cu o relativă nuanță de dezinteres sau superficialitate. Structurile guvernamentale responsabile pentru implementarea politicilor europene trebuie să conlucreze mai activ cu mediile de afaceri și academice pentru informarea concretă și sprijinirea lor într-o participare mai substanțială și documentată, precum și pentru a capta interesul, percepțiile și resursele acestora.
- Conștientizarea mediului de afaceri român în privința oportunităților comerciale, de investiții și oportunitățile de participare la proiecte majore de infrastructură generate de acordurile de liber schimb și alte acorduri bilaterale agreate de UE cu statele asiatice, în principal cu Japonia, Republica Coreea, Singapore, Vietnam, și în perspectivă cu Australia, Noua Zeelandă, Thailanda, Indonezia.
- Identificarea de proiecte și obiective de infrastuctură și de producție din România compatibile cu dezvoltarea pe termen scurt și lung în cadrul general al Strategiei UE de conectivitate cu Asia, dar și în mod specific cu agendele în curs de evoluție ale Platformei de conectivitate UE-China, Parteneriatului de conectivitate UE-Japonia.
- Stimularea preocupărilor pe multiple planuri în direcția creșterii expertizei românești și în colaborare accentuată cu parteneri europeni/occidentali în studierea evoluțiilor din Asia în multiple domenii.
Zone de dinamizat:
- camerele de comerț, companiile cu interes în conlucrarea cu parteneri externi pe piețele asiatice;
- imperativ, încurajarea centrelor de studii și universităților să extindă programele destinate cunoașterii și cooperării cu partenerii asiatici.
Diplomație și relații externe
Semnalarea către autoritățile competente a necesității ca reprezentanții României să se implice activ în promovarea, derularea și negocierea agendei de fond și de viitor a relațiilor cu Asia, având în vedere substanța semnificativă a elementelor de actualitate:
- Pregătirea participării românești la Summit-ul Asia-Europa (spre sfârșitul anului); forum bi-anual, la nivel înalt, de dezbatere și convenire a temelor majore de interes pentru cooperarea politică și economică europeană-asiatică;
- Continuarea participării cu aspecte de interes nemijlocit pentru mediul de afaceri la structurarea mandatului, calibrarea și accelerarea procesului în curs de negociere de către reprezentanții Comisiei Europene a acordurilor de liber schimb cu un număr de state asiatice;
- În aceeași manieră, în rezonanță cu preocupările imediate ale departamentelor UE și SEAE, semnalarea către mediul de afaceri și academic a necesității de a urmări îndeaproape și de a contribui la actualizarea, ajustarea și progresul strategiilor de relații cu parteneri majori din Asia, în special în perspectiva desfășurării de reuniuni UE la vârf, în cursul anului, cu China, India, Republica Coreea și Japonia.
- Intensificarea dezbaterii mediatice în privința subiectelor de interes pe această zonă, din perspectiva unei mai adecvate cunoașteri, a intrării în rezonanță cu prioritățile și analizele mediatice din celelalte state membre UE și NATO.
Viorel Isticioaia-Budura este diplomat de carieră. A fost șef al Departamentului Asia și Pacific din Serviciul European de Acțiune Externă (2011-2014), apoi Ambasador al UE în Japonia (2014-2018). Anterior, a fost Ambasador în Coreea (2000-2002) și în China și Mongolia (2002-2011). Este vorbitor de chineză.